Impactul inflației și volatilității pe piețele financiare

Perspectiva prelungirii razboiului din Orientul Mijlociu, care va lipsi economia mondiala de circa 20% din necesarul de petrol, in urma blocarii stramtorii Ormuz, va avea ca efect mentinerea inflatiei in apropierea pragului de 10%.

Cresterea preturilor va reduce si mai mult consumul, care s-a contractat in ianuarie cu 25% fata de ultima luna a anului trecut, respectiv cu 9,1% comparativ cu aceeasi luna din 2025.

Tendinta va afecta direct evolutia cresterii economice iar Romania ar putea intra oficial in recesiune, evolutie care se va reflecta si in cresterea costurilor la care poate imprumuta statul atat din piata locala cat si din cea internationala.

La jumatatea saptamanii, ins a anuntat ca inflatia care a scazut in februarie la 9,31%, de la 9,62% in ianuarie, ceea ce face ca Romania sa ocupe prima pozitia la nivel european.

In opinia membrilor CFA Romania, inflatia ar putea depasi usor pragul de 10%, tendinta urmand a se inversa incepand cu august, pentru ca la sfarsitul anului sa se plaseze la 7 – 8%, fata de prognoza de 3,9% facuta de BNR in ultimul sau Raport asupra inflatiei.

Cu toate acestea, cursul euro a ramas stabil, in contrast cu volatilitatea pe care au cunoscut-o alte monede din regiune. In schimb, nivelul indicilor ROBOR s-au mentinut la valori comparabile cu cele din ianuarie.

Saptamana a debutat cu o medie de 5,0979 lei si a terminat-o la 5,0947 lei, intr-o sedinta in care tranzactiile s-au realizat in culoarul 5,092 – 5,095 lei iar piata s-a inchis la 5,093 lei.

Inflatia mare a modificat evolutia descendenta a indicilor ROBOR iar Trezoreria statului nu s-a mai putut imprumuta din piata locala la ultimele patru sedinte de licitatie, din cauza dobanzilor prea mari solicitate de banci si clientii acestora.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, fata de 5,74%, la sfarsitul lui februarie. Indicele la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,93% comparativ cu 5,79% in ultima sedinta a lunii trecute iar cel la 12 luni a stagnat la 6,0%, fata de 5,93%, la finalul lui februarie.

Cresterea PCE de baza inflatiei din Statele Unite in februarie, fata de aceeasi perioada a anului trecut, unul din principalii indicatori urmariti de Rezerva Federala, a majorat cererea de moneda americana, intr-un moment in care aceasta si-a consolidat statul de „refugiu”.

Un raport Goldman Sachs prognozeaza ca Fed ar putea opera doua reduceri ale dobanzii, care fluctueaza din decembrie trecut in culoarul 3,50 – 3,75%, abia in septembrie si apoi decembrie, fata de iunie si septembrie, in cazul anticiparilor anterioare.

Euro a scazut de la peste 1,165 dolari, la inceputul saptamanii, la 1,1411 dolari, la finalul ei, cand piata americana s-a inchis la 1,1416 dolari. In cea locala, cursul monedei americane a urcat vineri la 4,4429 lei, maxim al ultimelor aproape noua luni.

Francul elvetian a inceput saptamana cu un maxim istoric de 5,6621 lei si a terminat-o la 5,6401 lei. Media lirei sterline a urcat, joi, la 5,9021 lei, dar a scazut, vineri, la 5,8949 lei.

Pretul gramului de aur a incheiat saptamana la 727,9905 lei fata de 721,9548 lei, la inceputul ei, dupa cresterea de joi la 734,4528 lei. Scaderea de vineri s-a datorat retragerii metalului galben pana la 5.009 dolari, maximul zilei fiind de 5.129 dolari/uncie. (R.G.)