La doar o zi după demiterea guvernatorului ARBDD, Bogdan Bulete, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat public concluziile unui Raport extrem de dur al Corpului de Control. Documentul scoate la iveală disfuncționalități grave, cu potențial penal, iar fostul guvernator al instituției este, practic, pus în fața unei iminente anchete. În cadrul conferinței de presă susținute astăzi, ministrul a transmis un mesaj fără echivoc: raportul va fi trimis către Agenția Națională de Integritate (ANI) și Direcția Națională Anticorupție (DNA), iar neregulile constatate nu pot rămâne fără consecințe.
Mai jos declarația de presă a ministrei Mediului, Diana Buzoianu.
Declarațiile ministrei Mediului vin să confirme, în mod oficial, ceea ce ziarul Infotulcea.ro a semnalat în repetate rânduri în ultimii ani: derapaje administrative, decizii netransparente și un mod de conducere care a afectat grav funcționarea instituției. „Raportul indică o situație gravă, cu disfuncționalități sistemice. Practic, suntem la marginea dezastrului. Instrumente care ar fi trebuit să asigure respectarea legii au fost deturnate, iar fonduri europene au fost pierdute sau chiar proiecte sabotate”, a declarat ministrul Mediului.
Putere concentrată, decizii netransparente, fonduri europene cheltuite fără rezultate
Una dintre cele mai grave concluzii ale raportului vizează modul în care a fost reorganizată instituția. Potrivit Corpului de Control, deciziile au fost concentrate excesiv în mâna unei singure persoane, iar atribuțiile au fost amestecate în mod incompatibil, slăbind mecanismele de control intern. Această centralizare excesivă a puterii a creat vulnerabilități majore și a deschis calea unor posibile abuzuri.
Raportul scoate în evidență și o gestionare defectuoasă a fondurilor europene. Proiecte de digitalizare au fost întârziate sau abandonate, iar discrepanța dintre sumele cheltuite și rezultatele concrete ridică serioase semne de întrebare.
Mai mult, unele proiecte au fost, potrivit concluziilor, „blocate sau afectate”, ceea ce indică fie incompetență managerială, fie decizii deliberate care au prejudiciat instituția.
Controale „cu dedicație” și eșec managerial total
Un alt punct critic îl reprezintă modul în care au fost efectuate controalele. Inspectorii au aplicat legea în mod neuniform: unii operatori economici au fost verificați repetat, în timp ce alții au fost ocoliți, în ciuda sesizărilor existente.
Potrivit raportului, controlul a fost transformat, în anumite situații, într-un instrument de presiune, nu într-un mecanism de asigurare a legalității.
Pe fondul acestor probleme, obiectivul principal al ARBDD – protecția Deltei Dunării – a fost grav afectat. Monitorizarea biodiversității este fragmentată, iar deciziile administrative nu sunt corelate cu nevoile reale de conservare.
Concluzia Corpului de Control este clară: un eșec managerial la nivel superior, cu impact direct asupra unuia dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa.
Final de mandat cu potențial penal
Anunțul privind sesizarea ANI și DNA marchează un moment de cotitură pentru ARBDD. Fostul guvernator, despre ale cărui decizii controversate s-a scris în repetate rânduri, riscă acum să răspundă nu doar administrativ, ci și în fața organelor de anchetă.
Faptele prezentate de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul conferinței de presă reprezintă doar o parte din concluziile rezultate în urma verificărilor efectuate de Corpul de Control. Aceste controale au vizat în principal proceduri interne, aspecte administrative și o serie de sesizări formulate de angajați ai instituției. În realitate, situația este mult mai amplă. Concluziile făcute publice pot fi considerate doar vârful icebergului în raport cu modul în care a fost gestionată Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării în cei peste doi ani de mandat ai guvernatorului Bogdan Bulete.
Una dintre cele mai grave probleme rămâne întârzierea publicării Planului de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării. Acest document strategic, esențial pentru administrarea eficientă a unui ecosistem unic la nivel mondial, ar fi trebuit să ofere un cadru clar, fundamentat științific, pentru protecția și valorificarea durabilă a Deltei. Elaborat pe baza cercetărilor realizate de institute de specialitate din România, planul ar fi permis o gestionare coerentă și profesionistă a resurselor naturale, evitând multe dintre disfuncționalitățile semnalate în Raportul Corpului de Control.
Întârzierea acestui document nu este doar o problemă birocratică, ci una care a afectat direct capacitatea instituției de a-și îndeplini rolul fundamental: protejarea și administrarea responsabilă a Deltei Dunării.
