Franța. Un nou guvern, condus tot de Sébastien Lecornu, încearcă să pună capăt crizei politice

Sébastien Lecornu, care a revenit în funcția de prim-ministru vineri, după o demisie și un mandat anterior de numai 27 de zile, a păstrat mai mulți miniștri cheie în funcțiile noului cabinet propus.

Roland Lescure, un apropiat al președintelui Emmanuel Macron, rămâne ministru al Economiei și Finanțelor. Jean-Noël Barrot continuă ca ministru de Externe, iar Gérald Darmanin rămâne ministru al Justiției.

Printre schimbările notabile este Catherine Vautrin, fost ministru al Muncii în guvernul lui François Bayrou, care preia portofoliul Apărării, ocupat anterior de Lecornu.

Laurent Nuñez, fost șef al poliției pariziene și al agenției de informații interne DGSI, devine noul ministru de Interne, înlocuindu-l pe Bruno Retailleau.

De asemenea, fostul prim-ministru Élisabeth Borne a fost înlocuită la ministerul Educației de funcționarul public Edouard Geffray.

Presiune pentru bugetul pe 2026

Formarea rapidă a cabinetului este una crucială pentru ca guvernul să poată prezenta proiectul de Buget pentru 2026. Documentul trebuie finalizat până miercuri, conform termenelor date de Constituția Franței.

În absența unui buget aprobat, Franța riscă să intre în noul an fără un plan financiar clar, ceea ce ar agrava situația finanțelor publice, deja tensionată.

Lecornu a declarat pentru presa franceză că „dacă condițiile nu mai sunt îndeplinite, voi pleca. Nu voi accepta să merg mai departe cu orice preț”.

Președintele Emmanuel Macron a subliniat luni importanța stabilității.

„Să nu uităm niciodată că mandatul dat de poporul francez este să servim, să servim și să servim, să oferim răspunsuri la întrebările francezilor de zi cu zi și să facem totul pentru independența Franței. Restul este treaba guvernului… Voi continua să asigur stabilitatea”, a spus Macron, în ciuda cererilor tot mai apăsate ale opoziției care îi solicită demisia.

Noul cabinet al Franței vine după ce mandatul anterior al lui Lecornu a durat doar 14 ore, din cauza lipsei de susținere politică.

Opoziția amenință cu moțiuni de cenzură

Noul cabinet se confruntă deja cu o opoziție puternică. Partidul de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI) și Uniunea Națională (Rassemblement National), de extremă dreapta, au anunțat că vor depune moțiuni de cenzură luni, ceea ce ar putea duce la un vot de neîncredere joi.

Partidul Socialist, al cărui sprijin este esențial pentru supraviețuirea guvernului, nu a luat încă o poziție clară.

Socialiștii condiționează sprijinul lor de suspendarea reformei pensiilor promovate de Macron și de introducerea unui impozit pe avere, propuneri respinse de partidele de dreapta.

Lecornu a semnalat o posibilă flexibilitate în privința pensiilor, declarând sâmbătă că „toate dezbaterile sunt posibile, atâta timp cât sunt realiste”.

Fără sprijinul parlamentar, Franța ar putea fi nevoită să adopte legislație de urgență pentru a autoriza cheltuielile de la 1 ianuarie, până la aprobarea unui buget complet.

Franța se confruntă cu o situație economică dificilă, pe fondul unei datorii publice care a ajuns la un nivel record, de aproape 120% din PIB.

Criza politică actuală a început să se intensifice după realegerea lui Macron în 2022, în condițiile în care nicio grupare politică nu a reușit să obțină majoritatea în parlament.

De asemenea, alegerile anticipate convocate anul trecut au fost un pariu riscant al președintelui pentru a-și consolida autoritatea, iar rezultatul a fost un parlament și mai fragmentat, care a blocat procesul legislativ.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.