Autoritățile române centrale și județene monitorizează situația din județul Prahova, acolo unde – după sistarea alimentării cu apă din weekend – unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din zonă, Centrala de la Brazi, a fost închis.
Ministerul Energiei a transmis marți că se așteaptă ca „alimentarea să fie reluată cât mai repede și centrala să poată fi repornită în siguranță”.
Ministrul Bogdan Ivan a precizat, totuși, că alimentarea cu energie electrică din zonă nu este pusă în pericol: „Sistemul Energetic Național are disponibile capacități de peste 19.800 MW (din care 13.400 MW în bandă) și poate acoperi integral cei 832 MW ai centralei de la Brazi”.
Centrala de la Brazi asigură 10% din energia electrică națională și a fost pusă în funcțiune în 2012 – are o capacitate totală instalată de 860 MW.
Este deținută de compania OMV Petrom și, potrivit datelor oficiale, „joacă un rol esenţial în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie în România”.
Marți, OMV Petrom a anunțat că a fost informată de Transelectrica că va închide centrala, ca urmare a unui „debit redus de apă tehnologică datorită unor avarii comunicate de Apele Române”, scrie HotNews.
Transelectrica precizează că centrala va fi închisă până pe 4 decembrie, la ora 01:00.
În apropiere să află și Rafinăria Petrobrazi, care livrează 35% din necesarul de combustibil al României.
Miercuri seară, autoritățile locale au decis ca aceasta să fie alimentată cu apă de către operatorul Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova şi de furnizorul de agent termic Termo Ploieşti, pentru ca aceasta să îşi poată continua activitatea.
În privința apei, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri seară că „până când apa nu are un control microbiologic”, alimentarea nu se va relua.
Update miercuri dimineață. Compania Exploatare Sistem Zonal Prahova SA anunță că marți la la 23:30, a început procesul tehnologic de tratare în cadrul Stației de Tratare Voila și activitatea se desfășoară în acest moment în parametrii normali. „Turbiditatea pe Firul 1 este de 177, iar pe Firul 2 – 187, ceea ce ne permite să tratăm apa. De asemenea, asigurăm debit și pe Firul 2 Brazi pentru platforma OMV, în parametrii solicitați”, susțin reprezentații ESZ.
Ce se întâmplă în localitățile afectate
Marți dimineață, în fața bisericii din centrul orașului Câmpina, mai mulți oameni descărcau o mașină plină cu baxuri cu apă și le împărțeau locuitorilor care stăteau la rând. Fiecare lua câte două bidoane cu apă de băut. La câțiva metri distanță, alți localnici erau la coada pentru bidoanele cu apă menajeră.
Situația apei potabile și menajere din Câmpina s-a agravat de vineri, atunci când Administraţia Naţională „Apele Române” susținea că situaţia de la Barajul Paltinu – principala sursă de apă potabilă pentru o mare parte a judeţului Prahova – a devenit „critică” după ploile abundente din ultima săptămână.
Administrația Națională „Apele Române” arăta că, din cauza creșterii bruște a debitelor și a volumului scăzut de apă din lac, tratarea apei brute nu mai este posibilă în condiții sigure pentru a putea fi furnizată populației.
În orașul Câmpina, de vineri după masă nu e apă de niciun fel. La fel e și în alte localități din împrejurimi: Breaza, Băicoi, Adunaţi, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Vărbilău, Aluniş şi parţial în comuna Floreşti din judeţul Prahova – aici, oamenii au rămas fără apă de luni sau urmează să rămână.
Marți, pe 2 decembrie, aproximativ 107.000 de oameni nu aveau apă de niciun fel, nici potabilă, nici menajeră, potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu.
Apa primită de locuitori provine din rezervele de stat. Este vorba de 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată (în sticle de doi litri), plus alți 150.000 de litri de apă menajeră.
Guvernul a anunțat că apa distribuită poate fi suplimentată în zilele următoare, până la restabilirea alimentării cu apă.
Spitalele vor primi suplimentar apă și vor fi monitorizate permanent până luni
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a mers în Prahova, unde i-a convocat pe directorul Direcției locale de Sănătate Publică, reprezentanții Inspecției Sanitare de Stat și managerii spitalelor din județ afectate de lipsa apei potabile și a anunțat unele măsuri.
Astfel, spitalele din județul Prahova vor primi apă suplimentară și vor fi monitorizate de o celulă de urgență de la Ministerul Sănătății, care va coordona această celulă până luni inclusiv.
„Celula funcționează în regim permanent, cu raportări continue, intervenții rapide și legături directe cu toate instituțiile din teren”, precizează Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății susține că cinci spitale din județul Prahova vor fi monitorizate permament: Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Psihiatrie Voila, Spitalul de Pneumofiziologie Florești, Spitalul Orășenesc Băicoi, Spitalul de Pneumologie Breaza.
În total, în aceste spitale sunt în prezent 378 de pacienți, îngrijiți de 1.260 de angajați.
„Pentru a sprijini personalul medical și pacienții se va suplimenta zilnic cu peste 1.650 de recipiente de apă potabilă”, spune Alexandru Rogobete.
În toate spitalele din județ, Inspecția Sanitară de Stat a Ministerului Sănătății va monitoriza controlul microbiologic.
Alexandru Rogobete spune că a activat mecanismul de sprijin cu spitalele de urgență din București, iar patru spitale din Capitală au pus la dispoziție paturi nechirurgicale și paturi chirurgicale, pregătite pentru eventualele transferuri.
„În cazul unui incident major sau al unor situații cu victime multiple, aceste spitale sunt deja în alertă și pot prelua imediat pacienți din Prahova”, susține Rogobete.
Este vorba despre Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.
Cine ar trebui să informeze pe cine
Autoritățile de la București spun că nu au fost informate din timp de situația critică din județul Prahova.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, afirmă că instituţiile locale nu au transmis ministerului, în comunicările oficiale, riscurile privind alimentarea cu apă în Prahova şi Dâmboviţa, ca urmare a necesităţii intervenţiilor la Barajul Paltinu.
„Nu au fost comunicate aceste riscuri nici către primari, nici către prefecţi, nici către Consiliile Judeţene, nici către populaţie. În principiu, oamenii au ştiut că nu există niciun fel de risc, deşi două autorităţi comunicau între ele că există aceste riscuri şi că trebuie luate măsuri. Soluţii ar fi existat”, a declarat marți Diana Buzoianu.
Oficialul a cerut demisia a doi directori: al Administrației Bazinale Buzău-Ialomița și al directorului operatorului de apă din Prahova.
De cealaltă parte, Consiliul Judeţean Prahova, principal acţionar al furnizorului de apă, susţine că problema nu provine de la furnizorul Hidro Prahova, care doar transportă apa, ci de la Barajul Paltinu, unde instalaţiile au intrat în blocaj tehnic din cauza turbidităţii.
Turbiditatea apei reprezintă gradul de murdărire al apei, cauzat de particule foarte mici în suspensie, precum: nămol, argilă, nisip fin, resturi organice, microorganisme. Cu cât apa conține mai multe particule, cu atât turbiditatea este mai mare, iar apa devine mai tulbure. Cu cât turbiditatea e mai mare, cu atât apa devine mai nepotabilă.
Incidentul din iulie
Administrația Apele Române spune că în luna iulie a existat un incident la Barajul Paltinu – atunci s-a blocat vana golirii de fund, iar în august a fost făcută o inspecție.
„Ulterior s-a coborât în lac și s-a constatat că golirea de fund nu mai poate fi folosită, că sunt blocate batardourile care trebuie scoase”, a spus Ana Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt de la Apele Române.
„Apoi s-au creat condițiile necesare scăderii nivelului. Urma să intervină echipa de scafandri, dar din păcate viiturile formate nu au mai făcut posibil acest lucru”, a mai explicat Ana Maria Agiu.
„Marți, ora 12.00 (cota în lac 626.40 mdM), s-a realizat manevra de deschidere a golirii de semi adâncime – 30 cm (cota semi adâncime 625 mdM), au fost evacuați 3 mc/s, pentru alimentarea cu apă brută către priza ELSID. De aici, apa este tranzitată prin conducta CHEMP3 ELSID către coada lacului de acumulare VOILA (ESZ Prahova). Astfel, se asigură cel mai scurt traseu către stația de tratare Voila”, au transmis marți reprezentanții de la Apele Române.
Apele Române precizează că reluarea alimentării cu apă a populației va mai dura cel puțin o săptămână.
Cine e de vină?
Administrația Apele Române susține că, încă din 2023, a început reabilitarea bazinului de apă curată (BAC) de la Paltinu. În aceste condiții, furnizorul de apă Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) ar fi fost informat de la sfârșitul lunii octombrie în legătură cu riscul creșterii turbidității apei, afirmă Apele Române.
„În acest context, ESZ Prahova trebuia să asigure condițiile unei surse alternative pentru perioadele de viituri, respectiv alimentarea stației de tratare Voila din bazinul de apă curată Lunca Mare”, arată Apele Române.
Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A (ESZ) este principalul producător de apă potabilă al județului. 84% din apa potabilă este distribuită populației, prin operatori zonali.
Pe site-ul instituției, ESZ arată că lipsa apei este provocată de nivelul scăzut al apei în Barajul Paltinu (determinat de pregătirile în vederea unor lucrări hidrotehnice la baraj) și de o cantitate mare de aluviuni provenite din râul care alimentează sistemul ESZ, ca urmare a codului portocaliu de inundație.
Pe 6 noiembrie, Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova a emis Hotarârea nr. 9, postată pe site-ul Consiliului Județean Prahova, cu privire posibilitatea apariției unei situații de urgență, „ca urmare a obturării galeriei de acces GF2 a Barajului Paltinu”.
În hotărâre se arată că Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova va face tot posibilul pentru „punerea în siguranță a echipamentelor afectate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.
Apele Române estimează că, în condițiile actuale date, „nerezolvarea și amânarea problemelor de la barajul Paltinu va crea în continuare probleme de alimentare cu apă brută pentru următoarele 6 luni”.
Ministerul Mediului: Cronologia evenimentelor de la Paltinu
- 17 iunie 2025. În urma unor manevre de verificare a funcționării echipamentelor hidromecanice ale golirii de fund GF2, ABA Buzău–Ialomița a informat Administrația Națională „Apele Române” că există o obturație în amonte, generată de desprinderea batardoului submers de deasupra admisiei.
- 18 iunie 2025. O inspecție subacvatică a confirmat avaria sistemului de acționare și probleme la vana de lucru. Situația era una gravă, cu ambele goliri de fund nefuncționale, fapt care a necesitat convocarea de urgență a Comisiei UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) din de la Administrația Națională „Apele Române”. Aceasta e structura tehnică responsabilă cu monitorizarea comportării în timp a barajelor și stabilirea măsurilor necesare în cazul incidentelor
- 24 iunie 2025 – Comisia UCC a analizat incidentul și, prin raportul-decizie din 2 iulie 2025, a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu. Prioritatea sublinată de Comisie a fost siguranța alimentării cu apă a populației. ABA Buzău–Ialomița a transmis nota tehnică elaborată de expertul atestat de Ministerul Mediului, iar documentația a fost trimisă la Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB), conform procedurilor legale. CONSIB a avizat necesitatea unui program de coborâre a nivelului apei la cota 620 mdMN, urmând recomandările expertului și ale comisiei de avizare.
- 25 iulie 2025 – A fost transmis către Apele Române (ANAR) programul de coborâre a nivelului, analizat și acceptat de Biroul Operativ CONSIB, cu condiția monitorizării stricte a evoluțiilor hidro-meteorologice și a consultării experților în fiecare etapă.
- Iulie-octombrie 2025 – exploatarea barajului s-a desfășurat conform procedurilor tehnice aprobate. Nivelul apei a fost redus treptat, în funcție de condițiile hidro-meteorologice, iar situația acumulării a fost monitorizată lunar în ședințele tehnice obligatorii pentru toate lucrările hidrotehnice. Specialiștii ANAR, ABA Buzău–Ialomița și ai Comisiei UCC au verificat în mod continuu comportarea barajului, evoluția sedimentelor și funcționarea instalațiilor de măsură și control. În această perioadă s-a constatat o agravare progresivă a colmatării admisiei golirii de fund GF2, aspect care a condus la concluzia că este necesară coborârea suplimentară a nivelului până la cota 603–604 mdMN pentru executarea în siguranță a lucrărilor de remediere.
- Octombrie 2025 – o inspecție subacvatică suplimentară a confirmat că zona de admisie a golirii de fund GF2 este înfundată cu sedimente, fiind necesară coborârea suplimentară a nivelului la cota 603–604 mdMN pentru execuția lucrărilor de remediere. CONSIB a decis formarea unei echipe complexe — specialiști ANAR, MMAP, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica și ESZ Prahova — pentru evaluarea finală a situației în teren și stabilirea măsurilor operative.
- Pe 28 noiembrie, locuitorii din Câmpina rămân fără apă potabilă.
- Pe 2 decembrie, ministrul Mediului a dispus trimiterea Corpului de Control al MMAP pentru verificarea lanțului de responsabilități, analiza deciziilor operative și propunerea de sancțiuni.
sursa: Ministerul Mediului
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA
În plus, ar putea să-ți placăMai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!




































