Economia României a crescut în 2024 cu 0,9%, de aproape patru ori mai puțin decât prognoza pe baza căreia Guvernul a calculat bugetul pentru 2024 și a prevăzut cheltuielile publice. Cu excepția anului 2020, când a izbucnit pandemia Covid, este cea mai slabă evoluție a economiei din ultimii 12 ani.
Creșterea economică de 0,9% estimată de Institutul Național de Statistică (INS)este cea reală, care elimină influența inflației.
Datele sunt apropiate de cele mai recente estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză, care se aștepta la o creștere economică de 1%.
Creșterea economică înregistrată de estimarea INS este semnificativ sub nivelurile estimate recent de Comisia Europeană și Fondul Monetar internațional.
Comisia Europeană se aștepta în noiembrie 2024 ca majorarea PIB-ului real să încetinească semnificativ în 2024, la 1,4%.
Mai mult, în octombrie și Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus puternic prognoza de creștere economică pentru România, la sub 1,9% în prognoza de toamnă, de la 2,8% în primăvară.
Literatura economică descrie care sunt riscurile unei creșteri economice mai mici decât cea prognozată de autorități:
- Încasări fiscale mai mici pentru guvern care pot crește și deficitul bugetar față de cel prognozat. Bugetul de stat pentru 2024 a fost de la un deficit prognozat de 5% din PIB. Deficitul bugetar calculat pentru 2024 a fost de 8,6%.
- Povară fiscală crescută. Pentru a compensa deficitul de venituri, guvernul ar putea fi nevoit să majoreze impozitele sau să reducă cheltuielile publice, măsuri care pot încetini și mai mult creșterea economică.
- Creșterea șomajului. O economie în stagnare sau în declin poate determina companiile să își reducă activitatea sau să își închidă operațiunile, ceea ce poate conduce la concedieri.
- Scăderea investițiilor. Investitorii interni și externi, pot deveni reticenți în a aloca capital într-o economie cu performanțe sub așteptări, ceea ce poate duce la o reducere a investițiilor străine directe și a celor locale.
- Creșterea datoriei publice. Pentru a acoperi cheltuielile și a stimula economia, guvernul ar putea recurge la împrumuturi suplimentare, ceea ce ar duce la o creștere a datoriei publice și la posibile probleme pe termen lung.
- Scăderea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri. O creștere economică sub așteptări poate diminua încrederea consumatorilor și a antreprenorilor, ceea ce poate duce la reducerea consumului și a investițiilor, amplificând astfel încetinirea economică.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
.
Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA
În plus, ar putea să-ți placă
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
