Participare ridicolă și probleme vechi readuse în discuție la cea de-a cincea întâlnire anuală dintre autorități și operatorii din turism și alimentație publică, organizată de Instituția Prefectului – Județul Tulcea. Ședința, desfășurată astăzi la Sala Mihail Kogălniceanu, a durat aproape două ore și a reunit aproape toțți șefii instituțiilor deconcentrate cu atribuții de control, însă operatorii din turism îi puteai număra pe degete, Trebuie subliniat faptul că acest aspect remarcat inclusiv de prefectul Dan Munteanu, care a concluzionat că „suntem din ce în ce mai puțini, ceea ce mă face să cred că ceva nu facem bine”.
Discuțiile au vizat, în principal, pregătirea sezonului estival și modul în care autoritățile vor interveni pentru a asigura respectarea legislației, dar și pentru a preveni eventualele probleme care pot afecta imaginea turistică a județului. Reprezentantul de la Protecția Consumatorilor, Mitică Colaxîz, a anunțat că, și în această vară, controalele vor continua în sectorul alimentației publice și al turismului, mesajul fiind unul clar pentru operatori: regulile trebuie respectate, iar abaterile vor fi sancționate. În același timp, structura de la Tulcea a Antifraudei Constanța, prin Stere Trantu, a evidențiat un progres față de anii anteriori, arătând că gradul de fiscalizare a crescut semnificativ, iar practicile „la gri” sau „la negru”, frecvente înainte de pandemie, s-au diminuat, chiar dacă nu au dispărut complet.
Mâncarea tradițională nu se poate prepara în restaurant!
Un subiect care a generat discuții aprinse a fost cel legat de diferențele dintre punctele gastronomice locale și restaurante. Un operator economic din Jurilovca a semnalat faptul că unii localnici servesc mâncare tradițională „de acasă”, în timp ce restaurantele nu pot face același lucru. Directorul Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea, Dragoș Seucan, a clarificat faptul că punctele gastronomice locale autorizate au dreptul să prepare și să servească astfel de produse deoarece sunt și producători ai ingredientelor, însă restaurantele au, la rândul lor, o soluție legală: pot achiziționa aceste preparate de la punctele gastronomice, cu factură, și le pot servi clienților, cu condiția respectării trasabilității.
Turismul neclasificat a rămas unul dintre punctele sensibile ale discuției. Primarul comunei Crișan, Silviu Răhău, a arătat că există diferențe între lista unităților de cazare existente la nivel local și cea oficială a Ministerului Turismului, ceea ce indică prezența unor unități care funcționează fără autorizație. Situația este similară și în municipiul Tulcea, unde, potrivit reprezentantului Organizației de management al destinației, Alexandru Filip, controalele au scos la iveală 27 de apartamente neclasificate listate pe platforme online, o vilă cu șapte apartamente care funcționa fără clasificare, dar și alte unități turistice care desfășurau activitate în afara cadrului legal. În urma acestor verificări, două unități au fost sancționate cu amenzi de 40.000 de lei, și au intrat ulterior în legalitate. Totodată, a fost semnalată și practica ”fentării” numărului de locuri de cazare, existând cazuri în care pensiuni declară un număr redus de spații de cazare, deși în realitate operează la capacitate mult mai mare.
Transportul cu bărcile, cea mai gri spre neagră zonă a turismului din deltă
Probleme persistente au fost semnalate și în zona transportului turistic pe apă, unde numeroase ambarcațiuni funcționează ca persoane fizice autorizate care declară venituri extrem de mici, uneori de o mie de lei pe an. Această situație ridică semne de întrebare pentru autoritățile fiscale și antifraudă, care consideră că în acest sector există încă deficiențe serioase în ceea ce privește fiscalizarea.
Pe linie de sănătate publică și siguranță alimentară, Direcția de Sănătate Publică Tulcea a anunțat că va acorda o atenție sporită piscinelor și zonelor de îmbăiere, în timp ce Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării va intensifica verificările privind gestionarea deșeurilor, o responsabilitate directă a operatorilor din HoReCa și transport. În paralel, Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea a atras atenția asupra muncii nedeclarate, subliniind că noua legislație privind prestatorul casnic oferă instrumente suplimentare pentru combaterea fenomenului.
Un alt punct de tensiune l-a reprezentat impactul mesajelor RO-Alert asupra turismului. Dacă unii operatori consideră că aceste alerte afectează fluxul de turiști, șeful ISU Tulcea, Daniel Petrov, a respins ferm această idee, explicând că mesajele nu fac decât să demonstreze responsabilitatea statului în protejarea cetățenilor și turiștilor și că acestea nu ar trebui să fie percepute ca un factor de descurajare.
În finalul ședinței, reprezentantul mediului de afaceri, Sterică Fudulea, a subliniat importanța voucherelor de vacanță în procesul de fiscalizare a turismului, avertizând că reducerea sau eliminarea acestora ar putea readuce practicile din trecut: mai mult turism la negru decât la alb în deltă. Totodată, acesta a adus în discuție impactul contextului geopolitic asupra turismului din Tulcea, arătând că județul a fost, în ultimii ani, un fel de „scut” la granița Uniunii Europene și că pierderile din sector ar trebui compensate prin politici europene, pentru care este nevoie de o voce comună a operatorilor din turism.
Întâlnirea a reconfirmat că, deși există progrese în unele domenii, sectorul HoReCa din Tulcea se confruntă în continuare cu provocări importante, de la turismul neautorizat și fiscalizarea incompletă, până la lipsa de implicare a unei părți a mediului de afaceri într-un dialog care, cel puțin la nivel declarativ, rămâne esențial pentru buna desfășurare a sezonului turistic.
