Secțiile de votare din Republica Moldova s-au deschis duminică 20 octombrie, la 7:00.
Alegătorii pot opta să participe și la alegerile prezidențiale, și la referendumul privind relația cu Uniunea Europeană, primind două buletine de vot, sau să participe doar la prezidențiale sau doar la referendum.
Sunt deschise în total 2.218 secții, atât în țară, cât și în diaspora, fiind așteptați la urne în jur de 3,3 milioane de cetăpțeni moldoveni cu drept de vot, scrie Serviciul din Republica Moldova al Europei Libere.
Primele voturi, la prezidențiale și la Referendum, au fost înregistrate de altfel în Japonia, unde din cauza fusului orar mai înaintat, votarea a început încă de la ora 1 noaptea, ora Chișinăului.
Europa Liberă Moldova relatează că, în Rusia, zeci de cetățeni moldoveni stau la rând pentru a vota la cele două secții de votare deschise la Moscova, conform agenției de presă rusă Tass.
Anul acesta, din cauza „riscurilor de securitate”, autoritățile de la Chișinău au deschis pentru moldovenii din Rusia doar două secții de votare, ambele în incinta Ambasadei R. Moldova la Moscova.
În România, sunt 16 secții de vot deschise pentru alegerile de duminică 20 octombrie din Republica Moldova: 3 în București, câte 2 în Cluj-Napoca și Iași și câte una în Brașov, Sibiu, Timișoara, Craiova, Oradea, Suceava, Bacău, Galați și Constanța.
Orice alegător poate verifica dacă figurează pe listele electorale pe pagina verifica.cec.md.
Toate secțiile de votare din R. Moldova s-au deschis conform programului, iar votarea a început fără incidente, a informat Comisia Electorală Centrală (CEC).
După prima oră de vot, peste 50.000 (în jur de 2%) de moldoveni din țară s-au prezentat la vot, arată datele CEC care nu separă prezența la prezidențiale de cea de la referendum.
Cea mai activă categorie de alegători este cea cu vârstele cuprinse între 56 și 65 de ani.
Peste 25.000 de funcționari electorali asigură desfășurarea scrutinelor din 20 octombrie.
Cum se va desfășura Referendumul pentru integrarea în UE
Chiar dacă sunt organizate concomitent, cele două scrutine sunt diferite, iar alegătorii nu sunt obligați să voteze la ambele.
La președinție, candidează 11 politicieni, inclusiv actuala președintă, Maia Sanadu, cotată cu prima șansă la victorie. Alegătorii își exprimă opțiunea pe buletinul de vot.
La Referendum alegătorii vor primi un alt buletin de vot, pentru Referendum, pe care apare o singură întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Vor avea două opțiuni de vot: „Da” și „Nu”.
Pentru a fi validat, Referendumul trebuie să înregistreze o prezență de o treime din cei cu drept de vot. Conform datelor Comisiei Electorale Centrale, care gestionează RSA, în R. Moldova sunt înregistrați puțin peste 3,3 milioane de alegători.
Asta înseamnă că la referendum trebuie să voteze în jur de 1,1 milioane de alegători. Pentru ca Referendumul să fie aprobat, cel puțin jumătate dintre ei, adică aproximativ 550.000 de oameni, trebuie să voteze pro.
Dacă acest lucru se va întâmpla, în cea mai importantă lege a țării – Constituția – va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”. În caz contrar, Constituția nu va fi modificată.
11 candidați la prezidențiale
Alegătorii merg la votul pentru prezidențiale într-o atmosferă nervoasă pentru a decide dacă îi mai oferă un mandat de președintă Maiei Sandu și dacă acest mandat trebuie să fie pentru integrarea țării în UE.
În primul mandat al președintei Maia Sandu, R. Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană și a început negocierile de aderare – două victorii de politică externă, obținute, mai ales, datorită rezistenței ucrainene la invazia rusă.
Pe plan intern, Sandu este criticată că nu și-ar fi ținut principala promisiune cu care a câștigat alegerile în 2020 și anume, să asaneze justiția și să pedepsească oligarhii.
Maia Sandu se luptă cu alți 10 candidați, dar sondajele de opinie îi prezic o victorie sigură, fie din primul, fie din al doilea tur de scrutin.
Pe 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a încheiat procesul de înregistrare a candidaților, iar a doua zi a aprobat ordinea în care aceștia vor apărea în buletinul de vot, care va avea o lungime de 32 de centimetri:
- Alexandr Stoianoglo, Partidul Socialiștilor;
- Maia Sandu, Partidul Acțiune Solidaritate;
- Renato Usatîi, Partidul Nostru;
- Vasile Tarlev, Partidul pentru Viitorul Moldovei;
- Irina Vlah, candidată independentă;
- Ion Chicu, Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei;
- Andrei Năstase, candidat independent;
- Octavian Țîcu, Blocul electoral „Împreună”;
- Victoria Furtună, candidată independentă;
- Tudor Ulianovschi, candidat independent;
- Natalia Morari, candidată independentă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA
În plus, ar putea să-ți placăMai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!




































