Summit NATO–UE la Bruxelles. Pe agendă, consolidarea apărării în fața Rusiei. UE propune un „zid de drone”

Reuniunea vine după o serie de incidente provocate de Moscova, inclusiv pătrunderi ale avioanelor rusești în spațiul aerian al Poloniei și Estoniei, urmate de zboruri misterioase de drone care au perturbat aeroporturi și au survolat obiective militare în mai multe țări europene.

„În tot mai multe privințe, ne aflăm într-un conflict de lungă durată și tot mai intens cu Rusia”, a declarat un oficial occidental, sub protecția anonimatului, pentru AFP.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că Alianța își va concentra eforturile pe acoperirea breșelor de pe Flancul Estic și pe dezvoltarea unor mijloace mai eficiente de combatere a dronelor.

„Facem lucrurile pentru care ne-am antrenat, și funcționează, dar trebuie să facem mai mult”, a spus Rutte.

El a subliniat că NATO și Uniunea Europeană colaborează pentru crearea unui sistem comun de protecție împotriva dronelor.

„NATO oferă capabilitățile militare, iar UE are puterea de a mobiliza resursele și de a asigura finanțarea necesară”, a mai declarat șeful alianței militare.

Arme pentru Ucraina

Miniștrii Apărării discută la Bruxelles și despre inițiativa PURL (Prioritized Ukraine Requirements List), lansată de Statele Unite pentru finanțarea cumpărărilor de armament american pentru Ucraina, cu bani proveniți în principal de la aliații europeni.

Statele europene și Canada au promis până acum circa două miliarde de euro, dar Washingtonul presează aliații să contribuie mai mult pentru a cumpăra arme pentru Ucraina.

„Programul este vital. Aliații trebuie să acționeze acum pentru a pune presiune pe Rusia să vină la masa negocierilor”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker.

De asemenea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că „pacea o obții atunci când ești puternic, nu doar când folosești cuvinte puternice”.

Hegseth a confirmat că Washingtonul analizează posibilitatea de a furniza Ucrainei rachete de tip Tomahawk cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte adânc în interiorul Rusiei, o decizie care ar putea schimba calculele Kremlinului.

Mai multe state au anunțat noi contribuții la pachetul de sprijin pentru Kiev.

Estonia a confirmat o participare de 12 milioane de dolari la cel de-al patrulea pachet PURL, iar ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a declarat că Suedia „este pregătită să ofere noi contribuții și îi îndeamnă pe ceilalți aliați să facă același lucru”.

Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a atras atenția asupra costurilor uriașe ale apărării antiaeriene actuale.

„NATO trebuie să găsească modalități mai eficiente de a doborî dronele decât folosind avioane F-35. Nu e sustenabil să doborâm o dronă de 10.000 de euro cu o rachetă de un milion”, a spus el.

Ministrul a anunțat că Olanda intenționează să aloce 90 de milioane de euro pentru cumpărarea de drone destinate Ucrainei.

La rândul ei, Finlanda a avertizat asupra riscului pe termen lung pe care îl reprezintă Rusia.

„Rusia va continua să fie o amenințare majoră pentru NATO și după încheierea războiului din Ucraina”, a declarat ministrul Antti Hakkanen, menționând o nouă concentrare de trupe ruse și dependența crescândă a Moscovei de China.

UE pregătește un „zid de drone” pentru apărarea Europei

În paralel cu reuniunea NATO, miniștrii Apărării ai Uniunii Europene vor discuta despre inițiativa comună de construire a unui așa-numit „zid de drone”, menit să protejeze continentul de incursiuni aeriene similare celor recente.

Proiectul, lansat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după incidentele din Polonia, a întâmpinat însă rezerve din partea Germaniei și Franței, care se tem că Bruxellesul ar putea prelua prea mult control asupra proiectelor majore de apărare.

Comisia a anunțat că va redenumi conceptul în „European Drone Defence Initiative”, un plan mai amplu, care ar include o rețea continentală de senzori, sisteme de bruiaj și arme antiaeriene.

„Capabilitățile noastre sunt, deocamdată, destul de limitate”, a recunoscut comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius.

El a precizat că Uniunea va apela la expertiza ucraineană, acumulată în aproape patru ani de luptă împotriva dronelor rusești.

Experții estimează că proiectul ar putea genera comenzi de miliarde de euro pentru industria europeană de apărare, dar avertizează asupra provocărilor tehnice și financiare.

Articol redactat cu informații oferite de AFP, Reuters, dpa.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.