Șansele de a recupera cele 231 de milioane de euro, după a cincea amânare de la CCR, sunt extrem de reduse

„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar, aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse”, a declarat Dragoş Pîslaru, miercuri, la Parlament.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a spus că Guvernul trebuie să continue munca pentru a duce la îndeplinire pentru această reformă.

„Din punctul nostru de vedere, există foarte clar necesitatea de a comunica cauzalitatea pierderii banilor potenţiali şi, ceea ce vreau să vă spun e că guvernul nu se va opri doar la faptul că nu mai îndeplinim jalonul din PNRR. Guvernul trebuie să rămână pe poziţii pentru a putea, într-adevăr, să vedem că această lege va fi promulgată până la capăt”, a mai spus Dragoș Pîslaru, potrivit News.ro.

Întrebat dacă Guvernul va reveni cu această reformă până când ea va fi implementată, ministrul a răspuns că „nu va reveni, va pune presiune în continuare în cadrul constituţional, cât poate să pună”.

„Înţeleg că un anumit lider din subsistemul de justiţie a simţit că scrisoarea prim-ministrului este de natură de a pune presiune pe CCR. În condiţiile date, cu amânările date şi cu consecinţele date, nu este vorba de nicio presiune. Este vorba de conştientizarea importanţei naţionale a acestui document”, a continuat Pîslaru.

El a făcut referire la scrisoarea trimisă de premierul Ilie Bolojan, săptămâna trecută, către CCR, în care a atras atenția că România a fost deja informată, la un eveniment al miniștrilor de resort din UE, că va pierde acești bani în lipsa reformei.

Bolojan argumenta că scrisoarea îi era transmisă preşedintei CCR „în contextul necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, mai spunea prim-ministrul României în document.

Urmare a acestei scrisori, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a acuzat „o ingerinţă incompatibilă cu separaţia puterilor în stat”. În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că premierul Bolojan „nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR”.

Cu toate acestea, pe 11 februarie, Curtea Constituțională a amânat deliberările cu privire la pensiile speciale pentru a cincea oară și a stabilit un nou termen pentru 18 februarie.

Judecătorii constituționaliști au motivat că au nevoie de studierea documentelor depuse de autorul sesizării, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 10 februarie 2026, cu o zi înainte de ședința de miercuri.

Potrivit deocmenului, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), considerând că legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.