România și alte 11 țări europene cer statelor G7 măsuri mai dure pentru transportul energiei rusești

„Miniștrii de Externe din Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, România și Suedia solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din vânzarea transportatorilor săi de energie”, transmite MAE, vineri, într-un comunicat.

Ministerul român subliniază că, prin intermediul veniturilor amintite, „Rusia își finanțează agresiunea continuă în Ucraina”, în contextul în care o treime din veniturile țării și două treimi din exporturi „sunt legate de transportatorii de energie”.

Ministerul mai evidențiază că cele 12 state care semnează scrisoarea au susținut constant adoptarea „celor mai dure măsuri restrictive posibile împotriva Rusiei”.

„G7 este încurajat să utilizeze plafonul prețului petrolului pentru a se asigura că acesta continuă să servească drept un instrument semnificativ în limitarea fluxurilor de venituri ale Rusiei, să impună sancțiuni suplimentare navelor «flotei fantomă» a Rusiei și actorilor implicați și să ia în considerare măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă”, se mai arată în comunicatul MAE.

Consiliul UE (CE) a decis în 27 ianuarie să reînnoiască și să extindă măsurile restrictive împotriva Rusiei, pentru încă șase luni, până în 31 iulie 2025. Anterior, România a cerut, alături de alte nouă țări, interzicerea de importuri de gaz şi de gaz natural lichefiat din Rusia.

Restricțiile din prezent vizează domenii precum comerțul, sectorul financiar, energia, tehnologia și produsele cu dublă utilizare, industria, transporturile și produsele de lux și „acoperă și o interdicție privind importul sau transferul de țiței transportat pe mare și de anumite produse petroliere din Rusia către UE”.

Ministerul mai transmite Rusia utilizează „flota fantomă” pentru a-și finanța mașinăria de război și că navele acesteia sunt în stare deficitară, „prezentând riscuri pentru mediu, siguranța maritimă și securitate în Europa și în apele noastre”.

Europa Liberă a scris recent despre o serie de incidente în Marea Baltică și despre evenimente în care conducte și cabluri subacvatice au fost avariate de vase care navigau spre sau dinspre porturi rusești.

În 26 ianuarie a fost rupt un cablu submarin dintre Letonia și Suedia, fapt care a strârnit suspiciuni de sabotaj și a intensificat temerile privind o posibilă interferență rusă, atrăgând atenția asupra așa-zisei „flote fantomă” a Moscovei.

În decembrie 2024, un tanc petrolier legat de flota fantomă a Rusiei a fost suspectat că a avariat legături submarine în largul coastelor Finlandei cu o ancoră slăbită. Înainte cu o lună, o navă chineză a fost implicată într-un alt incident. O altă navă chineză care naviga dinspre Rusia a avariat, în octombrie 2023, o conductă de gaz din Marea Baltică.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.