Revolutia Digitala in Sanatate Publica din Vaslui “O calatorie spre inima tacerii”[embed]https://www.youtube.com/watch?v=eV9_YxiHqds[/embed]

Direcția de Sănătate Publică Vaslui anunță cu mândrie finalizarea unui proiect de digitalizare de aproape 3 milioane de lei. În același județ, vaccinarea HPV este la cote ridicole, programele de screening pentru cancer abia ajung la oameni, iar prevenția – misiunea principală a unei DSP – rămâne o vorbă goală. Întrebarea e simplă: ce digitalizăm, mai exact? Pe hârtie, totul sună frumos. Infrastructură IT modernă. Software integrat. Securitate cibernetică. Trasabilitatea deciziilor. Personal instruit și certificat. Eficiență operațională. Direcția de Sănătate Publică Vaslui a finalizat un proiect de aproape 3 milioane de lei, finanțat prin PNRR, prin care instituția trece „integral digital”. Felicitări. Sincere. Doar că, în județul în care se petrece această revoluție digitală, realitatea sănătății publice – exact zona pentru care există o DSP – arată cam așa:

Cancerul de col uterin – boala perfect prevenibilă. România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea și incidența cancerului de col uterin, în principal din cauza nivelurilor scăzute de screening și de vaccinare HPV.  În Vaslui, câte fete au fost vaccinate anti-HPV anul trecut? Câți părinți au fost informați activ de DSP că vaccinul există, că e gratuit și că poate salva viața fiicei lor? Pentru județe precum Suceava, datele sunt publice. Pentru Vaslui, tăcere.

Screeningul oncologic – o promisiune perpetuă. Programele europene COLONPREV (cancer colorectal), DARIA (cancer de sân) și CLARA (cancer de col uterin) se desfășoară în județele din nord-estul țării, inclusiv Vaslui, prin Institutul Regional de Oncologie Iași.  Câți vasluieni vulnerabili au fost identificați și aduși la testare? Câte femei din mediul rural – exact acolo unde lipsește medicul de familie – au făcut o mamografie sau un test HPV?

Cazurile noi de cancer continuă să apară. Doar în 2024, 599 de vasluieni au primit acest diagnostic. Mulți, târziu. Mulți, după ani în care nu au făcut nicio formă de prevenție. Pentru că prevenția nu a ajuns la ei.

Comune fără medici, sate fără asistență comunitară. Atunci când ai 7 comune fără niciun medic de familie și peste 10.000 de oameni care depind de cabinete deschise sporadic, „asistența medicală comunitară” pe care DSP zice că vrea să o monitorizeze digital nu există fizic. Nu poți monitoriza un serviciu care nu se prestează.

Acestea sunt problemele reale. Probleme pe care DSP, prin lege și prin misiune, ar trebui să le atace zi de zi.

Ce înseamnă, de fapt, „digitalizare”

Doamna directoare executivă, Mihaela Vlada, vorbește despre „abandonarea unei infrastructuri IT uzate moral” și despre „procese sută la sută digitale”. Sună impresionant.

Tradus în limbaj omenesc: DSP Vaslui și-a cumpărat calculatoare noi, programe noi și a făcut cursuri pentru angajați.

Atât. Asta e revoluția. 3 milioane de lei pentru ca funcționarii instituției să nu mai lucreze pe hârtie. Iar femeile care nu s-au vaccinat anti-HPV și care, peste 10–15 ani, vor ajunge în statisticile de mortalitate? Bărbații peste 50 de ani care n-au făcut niciodată un test pentru cancer colorectal? Mamele care nu știu că pot duce fetița la medicul de familie pentru vaccinare gratuită?

Pe ei nu îi atinge digitalizarea. Pentru ei, „trasabilitatea deciziilor” nu înseamnă nimic. Pentru ei, „eficiența operațională” a DSP nu reduce cu un singur procent riscul de cancer.

Problema banilor europeni

Să fim corecți: banii pentru digitalizare provin din PNRR și nu pot fi folosiți pentru orice. Sunt fonduri cu destinație precisă. Nu poți cumpăra cu ei vaccinuri sau plăti campanii de informare.

Dar întrebarea rămâne: într-un județ în care indicatorii de sănătate publică sunt la pământ, o instituție care exact asta ar trebui să facă – sănătate publică – își prezintă cu mândrie investiția în calculatoare ca pe o realizare istorică. Fără măcar o frază despre criza reală. Fără o asumare a problemelor de pe teren. Fără o singură întrebare incomodă pentru autoritățile județene care, săptămână de săptămână, „discută soluții”.

Conferință de închidere de proiect. Discursuri. Felicitări reciproce. Fotografii. Comunicat de presă. Iar mâine, în satele uitate ale județului, o fată de 13 ani nu va fi vaccinată pentru că mama ei n-a auzit niciodată de HPV. O femeie de 55 de ani nu va face mamografie, pentru că nu știe că există un program gratuit. Un bărbat de 60 de ani nu va face niciun test pentru cancer colorectal, pentru că nimeni n-a venit să-i spună că există unul, simplu, prin care poate fi salvat.

Adevărata digitalizare ar arăta altfel

Adevărata digitalizare a unei DSP din 2026 ar însemna o bază de date activă a populației eligibile pentru vaccinare HPV și o campanie automată de invitare a părinților, prin SMS sau email. O platformă prin care fiecare cetățean să primească invitație personală la screeningul oncologic, în funcție de vârstă și sex. O integrare cu medicii de familie prin care DSP să știe în timp real câți pacienți cronici sunt monitorizați și câți au fost abandonați. Asta ar fi digitalizare cu sens. Asta ar fi o investiție care salvează vieți, nu doar timp de funcționar.

Ce a făcut DSP Vaslui? A modernizat birocrația proprie. Util pentru instituție. Indiferent pentru cetățean.

Trei milioane de lei. Calculatoare noi. Funcționari instruiți. Procese sută la sută digitale. Și 599 de cazuri noi de cancer pe an. Și o rată de vaccinare HPV pe care DSP nici măcar nu o face publică. Și șapte comune fără medic. Și programe europene de screening despre care vasluienii vulnerabili nu aud niciodată. Vasluiul nu are nevoie de o DSP care procesează mai repede hârtiile. Are nevoie de o DSP care iese în comune, vaccinează copiii, aduce femeile la screening și depistează cancerul înainte să fie prea târziu.