Reuniune informală organizată de Franța privind Ucraina și securitatea europeană. Întâlnire bilaterală Macron-Bolojan

Franța găzduiește a doua întâlnire pentru a discuta despre războiul din Ucraina și securitatea europeană, dar printre invitați se află și Canada și alte țări europene care nu au fost sunt prezente la summitul de urgență de săptămâna aceasta de la Paris.

Noul summit are ca invitați România, Luxemburg, cu reprezentanți în persoană, și cu participare prin videoconferință: Lituania, Cipru, Finlanda, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Croația, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Islanda, Letonia, Norvegia, Portugalia, Suedia, Slovenia.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a plecat miercuri dimineaţă la Paris cu o cursă de linie, pentru a participa la reuniunea organizată la Palatul Elysee.

El s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron înaintea reuniunii, singurul lider prezent la reuniunea de la Paris cu care s-a întâlnit Macron pentru discuții bilaterale.

În acest timp, la Casa Albă, președintele Donald Trump a spus despre președintele ucrainean, Volodimir Zelenski că este „un dictator fără alegeri” și că „ar face bine să se miște repede” în privința organizării alegerilor „sau nu va mai avea o țară”.

În timpul summitului din 17 februarie de la Paris, liderii europeni și-au exprimat disponibilitatea de a oferi Ucrainei garanții de securitate, dar au avertizat că nivelul acestor asigurări se va baza pe participarea Washingtonului în cazul unui acord de pace cuprinzător.

Cu toate acestea, mulți lideri au subliniat sprijinul continuu pentru Kiev.

„Gata și dispus”, a declarat șeful NATO Mark Rutte la X pe 17 februarie.

Aceasta este părerea mea de la întâlnirea de astăzi de la Paris. Europa este pregătită și dispusă să accelereze. Să conducă în furnizarea de garanții de securitate pentru Ucraina. Gata și dispusă să investească mult mai mult în securitatea noastră. Detaliile vor trebui decise, dar angajamentul este clar.”

Președintele francez Emmanuel Macron, care a găzduit evenimentul, a declarat că „căutăm o pace puternică și durabilă în Ucraina”.

„Pentru a realiza acest lucru, Rusia trebuie să-și pună capăt agresiunii, iar aceasta trebuie să fie însoțită de garanții de securitate puternice și credibile pentru ucraineni”.

În același timp, Uniunea Europeană a părut pregătită să aprobe „în viitorul apropiat” un ajutor suplimentar de 5 miliarde de euro (5,24 miliarde de dolari) pentru Ucraina, potrivit unui proiect de document văzut de RFE/RL.

Documentul menționează că, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, blocul a oferit Ucrainei 134,5 miliarde de euro (141 de miliarde de dolari) în ajutor, inclusiv 48,5 miliarde de euro (51 de miliarde de dolari) în asistență militară.

„Uniunea Europeană va oferi Ucrainei sprijin militar atât timp cât va fi necesar și cât de intens este necesar”, se arată în proiectul de text.

Macron l-a informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski în urma adunării.

Noua întâlnire are loc la o zi după discuțiile cu mize mari dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită, care nu au inclus guvernele europene sau Kievul.

Anunțul discuțiilor cu Arabia Saudită a tulburat relațiile dintre SUA și Europa, pe fondul îngrijorării că Washingtonul ar putea ajunge la un acord cu Moscova, contrar intereselor de securitate ucrainene și europene.

Acea întâlnire pare să fi pus bazele viitoarelor discuții dintre Moscova și Washington, ambele părți fiind de acord cu restabilirea personalului la ambasadele lor din Washington și Moscova pentru a crea misiuni care să sprijine discuțiile de pace cu Ucraina, relațiile bilaterale și cooperarea într-un mod mai larg.

După întâlnirea din Arabia Saudită, consilierul american pentru securitate națională, Michael Waltz, a spus că orice garanție de pace postbelică ar trebui să fie „condusă de europeni”, făcând ecou apelurilor oficialilor americani ca aliații europeni să mărească cheltuielile pentru apărare și lăudând Marea Britanie și Franța pentru că „vorbesc despre o contribuție mai puternică la securitatea Ucrainei”.

Întâlnirea de la Paris a scos în evidență și diviziunile între națiunile europene.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că discuțiile privind trimiterea forțelor de menținere a păcii au fost „complet premature” și „foarte nepotrivite” în timp ce războiul este în desfășurare.

Săptămâna trecută, secretarul american al Apărării Pete Hegseth a declarat la o întâlnire a aliaților militari ai Ucrainei la Bruxelles că Washingtonul nu va desfășura trupe în Ucraina în niciun acord de pace convenit și că aderarea la NATO nu este văzută de Casa Albă ca parte a soluției.

Nu toate națiunile europene sunt dornice să ofere asistență suplimentară Ucrainei, inclusiv Ungaria, care a menținut legături strânse cu Rusia chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin, care va atinge pragul de trei ani pe 24 februarie.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI