Putin omagiază FSB pentru prestația de la Beslan, când au fost ucise 334 de persoane, majoritatea copii

BY: stiridinromania.ro In Actualitate, STIRILE ZILEI

Un videoclip difuzat de Kremlin îl arată pe Putin depunând flori în genunchi și făcând cruce la memorialul Orașul Îngerilor în onoarea victimelor. Apoi, depune flori la monumentul dedicat luptătorilor forțelor speciale ale Serviciului Federal de Securitate (FSB) care au luat cu asalt școala din Beslan luată cu asalt de trupele FSB.

Rusia a fost condamnată la CEDO pentru intervenția FSB de la Beslan, când a pus în pericol ostaticii. În urma intervenției, au murit 334 de ostatici, majoritatea copii.

Un videoclip publicat de agenția de știri de stat TASS arată un elicopter zburând în depărtare în timp ce Putin ajunge la un cimitir memorial complet gol.

De asemenea, face școlii pentru prima dată de la masacru.

Îți mai recomandăm
Loading RSS Feed

Apoi depune flori și aprinde o lumânare pe terenul școlii, despre care Kremlinul a spus că a fost transformat într-un „centru cultural și patriotic internațional pentru prevenirea terorismului”.

Putin s-a întâlnit apoi cu mame ale copiilor uciși la Beslan.

„S-au făcut încercări în străinătate nu doar de a justifica atacul terorist de la Beslan, ci și de a oferi tot felul de ajutor teroriștilor”, a spus liderul de la Kremlin fără a numi vreo țară sau entitate.

„Acești oameni nu au moral sau principii, au doar interesele lor”, a adăugat el, stând în fața a trei femei din grupul Mamelor de la Beslan.

„Rusia a învins teroriştii în Caucaz şi va învinge neonaziştii care comit crime în regiunea Donbas şi Kursk”, a continuat el despre eșecul FSB în atacul de la Beslan.

La întâlnirea cu Putin, Mamele din Beslan s-au plâns că ancheta Rusiei asupra asediului școlii nu a fost niciodată finalizată, a declarat copreședinta grupului, Aneta Gadiieva, pentru publicația independentă Agentstvo.

Numai că această parte a întâlnirii nu a fost făcută publică de presa rusă de stat, spre deosebire de remarcile lui Putin despre Ucraina, relatează The Moscow Times.

Gadiieva a mai spus că Putin a susținut că nu știa acest lucru și că va cere șefului Comisiei de anchetă să intervină.

În 2017, ca răspuns la o plângere comună a 89 de familii ale victimelor din Beslan, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că guvernul rus nu a acționat pe baza dovezilor unui posibil atac, că a folosit „forța fără discernământ”, ceea ce a și dus la atât de multe victime în rândul ostaticilor, și că nu a făcut nimic pentru a proteja viețile cetățenilor ruși.

Instanța a obligat Rusia să plătească despăgubiri de aproape 3 milioane de euro.

Asediul școlii din Beslan

În prima zi de școală, pe 1 septembrie 2004, 30 de militanți ceceni înarmați, care cereau retragerea trupelor rusești din Cecenia, au ocupat o școală din Beslan, din Osetia de Nord, într-un atac care a devenit cunoscut sub numele de „11 septembrie al Rusiei” – o referire la atacurile teroriste din 11 septembrie din Statele Unite.

Atacatorii au luat ostatici peste 1.000 de elevi, părinți și profesori, într-un asediu care a durat mai bine de două zile.

Ostaticii au fost ținuți mai mult de 52 de ore într-o sală de gimnastică supraîncălzită și aglomerată.

Pe 3 septembrie, forțele de securitate rusești au luat cu școala cu asalt, într-un efort de salvare eșuat. Cel puțin două explozii au răsunat în incinta școlii și un incendiu a izbucnit pe acoperișul sălii de sport unde erau ținuți cei mai mulți dintre ostatici.

A avut loc un schimb de focuri, iar forțele rusești de securitate au luat cu asalt clădirea, susținute de tancuri și elicoptere.

După câteva ore de lupte intense, aproximativ jumătate din militanți au scăpat, dar 334 de ostatici au fost uciși, din care 186 erau copii.

Putin a făcut o scurtă vizită la fața locului pe 4 septembrie, dar nu s-a întâlnit cu familiile victimelor.

3 septembrie 2004, un pompier la locul incendiului din sala de sport de la școala din Beslan.

Putin a fost criticat atunci pentru breșele de securitate care le-au permis teroriștilor să dea atacul și mai ales pentru proasta administrare a asaltului, care i-a pus pe ostatici în pericol.

Criticii lui Putin au spus că reacția autorităților a fost foarte slabă, iar guvernul său nu a adus suficient echipament medical și personal de intervenție în sprijinul victimelor.

În urma atacului, guvernul lui Putin a adoptat o legislație antiterorism și anti-extremism, despre care criticii săi spun că este folosită pentru a reprima disidența politică și activismul pentru drepturile minorităților.

Putin a anulat, de asemenea, democrația, eliminând alegerea directă a liderilor regionali, reorganizând sistemul legislativ pentru a permite partidului de guvernământ Rusia Unită să-și consolideze controlul asupra parlamentului, intensificând controlul de stat asupra presei și organizațiilor civice.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

Un videoclip difuzat de Kremlin îl arată pe Putin depunând flori în genunchi și făcând cruce la memorialul Orașul Îngerilor în onoarea victimelor. Apoi, depune flori la monumentul dedicat luptătorilor forțelor speciale ale Serviciului Federal de Securitate (FSB) care au luat cu asalt școala din Beslan luată cu asalt de trupele FSB.

Rusia a fost condamnată la CEDO pentru intervenția FSB de la Beslan, când a pus în pericol ostaticii. În urma intervenției, au murit 334 de ostatici, majoritatea copii.

Un videoclip publicat de agenția de știri de stat TASS arată un elicopter zburând în depărtare în timp ce Putin ajunge la un cimitir memorial complet gol.

De asemenea, face școlii pentru prima dată de la masacru.

Apoi depune flori și aprinde o lumânare pe terenul școlii, despre care Kremlinul a spus că a fost transformat într-un „centru cultural și patriotic internațional pentru prevenirea terorismului”.

Putin s-a întâlnit apoi cu mame ale copiilor uciși la Beslan.

„S-au făcut încercări în străinătate nu doar de a justifica atacul terorist de la Beslan, ci și de a oferi tot felul de ajutor teroriștilor”, a spus liderul de la Kremlin fără a numi vreo țară sau entitate.

„Acești oameni nu au moral sau principii, au doar interesele lor”, a adăugat el, stând în fața a trei femei din grupul Mamelor de la Beslan.

„Rusia a învins teroriştii în Caucaz şi va învinge neonaziştii care comit crime în regiunea Donbas şi Kursk”, a continuat el despre eșecul FSB în atacul de la Beslan.

La întâlnirea cu Putin, Mamele din Beslan s-au plâns că ancheta Rusiei asupra asediului școlii nu a fost niciodată finalizată, a declarat copreședinta grupului, Aneta Gadiieva, pentru publicația independentă Agentstvo.

Numai că această parte a întâlnirii nu a fost făcută publică de presa rusă de stat, spre deosebire de remarcile lui Putin despre Ucraina, relatează The Moscow Times.

Gadiieva a mai spus că Putin a susținut că nu știa acest lucru și că va cere șefului Comisiei de anchetă să intervină.

În 2017, ca răspuns la o plângere comună a 89 de familii ale victimelor din Beslan, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că guvernul rus nu a acționat pe baza dovezilor unui posibil atac, că a folosit „forța fără discernământ”, ceea ce a și dus la atât de multe victime în rândul ostaticilor, și că nu a făcut nimic pentru a proteja viețile cetățenilor ruși.

Instanța a obligat Rusia să plătească despăgubiri de aproape 3 milioane de euro.

Asediul școlii din Beslan

În prima zi de școală, pe 1 septembrie 2004, 30 de militanți ceceni înarmați, care cereau retragerea trupelor rusești din Cecenia, au ocupat o școală din Beslan, din Osetia de Nord, într-un atac care a devenit cunoscut sub numele de „11 septembrie al Rusiei” – o referire la atacurile teroriste din 11 septembrie din Statele Unite.

Atacatorii au luat ostatici peste 1.000 de elevi, părinți și profesori, într-un asediu care a durat mai bine de două zile.

Ostaticii au fost ținuți mai mult de 52 de ore într-o sală de gimnastică supraîncălzită și aglomerată.

Pe 3 septembrie, forțele de securitate rusești au luat cu școala cu asalt, într-un efort de salvare eșuat. Cel puțin două explozii au răsunat în incinta școlii și un incendiu a izbucnit pe acoperișul sălii de sport unde erau ținuți cei mai mulți dintre ostatici.

A avut loc un schimb de focuri, iar forțele rusești de securitate au luat cu asalt clădirea, susținute de tancuri și elicoptere.

După câteva ore de lupte intense, aproximativ jumătate din militanți au scăpat, dar 334 de ostatici au fost uciși, din care 186 erau copii.

Putin a făcut o scurtă vizită la fața locului pe 4 septembrie, dar nu s-a întâlnit cu familiile victimelor.

3 septembrie 2004, un pompier la locul incendiului din sala de sport de la școala din Beslan.

Putin a fost criticat atunci pentru breșele de securitate care le-au permis teroriștilor să dea atacul și mai ales pentru proasta administrare a asaltului, care i-a pus pe ostatici în pericol.

Criticii lui Putin au spus că reacția autorităților a fost foarte slabă, iar guvernul său nu a adus suficient echipament medical și personal de intervenție în sprijinul victimelor.

În urma atacului, guvernul lui Putin a adoptat o legislație antiterorism și anti-extremism, despre care criticii săi spun că este folosită pentru a reprima disidența politică și activismul pentru drepturile minorităților.

Putin a anulat, de asemenea, democrația, eliminând alegerea directă a liderilor regionali, reorganizând sistemul legislativ pentru a permite partidului de guvernământ Rusia Unită să-și consolideze controlul asupra parlamentului, intensificând controlul de stat asupra presei și organizațiilor civice.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA

 În plus, ar putea să-ți placă
Loading RSS Feed

Recomandari STIRIdinROMANIA.ro

21 de doctori pensionabili țin sistemul aflat în pragul colapsului

Crisisă în sistemul medical din Vaslui

Județul Vaslui se confruntă cu o criză profundă în sistemul de asistență medicală primară, unde 21 de medici de...

Read More...
PIB-ul României este cât al Ungariei, Bulgariei și Republicii Moldova luate împreună! – incomod-media.ro

Consiliul Județean Dâmbovița anunță activități la infrastructura rutieră

Consiliul Judeţean Dâmboviţa a anunțat planurile sale pentru activitățile de întreținere a infrastructurii rutiere în perioada 10 – 16...

Read More...

România obține medalia de bronz la turneul internațional din Republica Moldova

România a obținut o performanță remarcabilă la turneul internațional din Republica Moldova, unde Marian Subțirică a câștigat medalia de...

Read More...

Leave a reply:

Your email address will not be published.

CAPTCHA ImageChange Image

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mobile Sliding Menu

stiri & ziare online Adauga la Agregator.ro