Planul lui Orbán la șefia rotativă a Consiliului UE, prezentat cu 3 luni întârziere. Prima oară, amânat ca să-l viziteze pe Putin

Marți, el le-a spus jurnaliștilor reuniți la Strasbourg că se consideră o voce a păcii în Europa, pe care nimeni nu o ascultă.

El a anticipat, astfel, discursul pe care-l va susține miercuri în fața Parlamentului European, unde va prezenta planul Ungariei la președinția rotativă a Consiliului European.

Orban susține că ar putea face posibil ca Ucraina și Rusia să se așeze la masa negocierilor și să înceteze focul, în pofida lipsei de voință exprimată în acest sens de ambele țări implicate în conflict după ce Rusia a invadat total, nedeclarat și neprovocat Ucraina pe 24 februarie 2022.

Întrebat de o jurnalistă ucraineană dacă se simte la fel de darnic cu propriul său teritoriu precum se simte cu cel al Ucrainei, în cazul unei invazii rusești care ar putea afecta Ungaria, Orban a răspuns: „Noi suntem membru NATO”.

Soluția ungară la criza migrației

Orban a mai vorbit și de soluția pe care le-o va propune liderilor europeni pentru gestionarea crizei migrației: impunerea unui sistem în care cei ce vor să fie refugiați din afara UE să ceară azil.

Dacă cererile lor sunt aprobate, li se va permite să intre, explică premierul maghiar.

La începutul conferinței de presă, un tânăr din sală a aruncat cu bancnote și a strigat în limba maghiară: „Pentru cât v-ați vândut țara, domnule prim-ministru? I-ați vândut-o lui Putin și lui Xi Jinping? La ce preț a vândut-o Balazs Orban, domnule prim ministru”?

Balazs Orban (foto) este consilierul lui Viktor Orban și, în ultimele zile, a spus că Ungaria nu s-ar opune unei invazii rusești precum cea din 1956.

Tânărul care a intervenit în timpul discursului lui Orban a fost pus la pământ de serviciile de pază ale Parlamentului European și evacuat din sală. Liderul ungar a răspuns că este un atac normal și de așteptat.

În alt colț al Parlamentului, europarlamentarul german Daniel Freund a organizat o expoziție de fotografii cu proiecte fără sens făcute în Ungaria pe bani europeni.

Mai multe imagini anti-Orban au apărut pe ecrane din întreaga clădire, sponsorizate de mai multe partide care se opun acțiunilor premierului ungar.

De obicei, discursul care arată intențiile unei țări la conducerea președinției rotative a Consiliului se ține la preluarea mandatului.

Orban trebuia să țină acest discurs la reuniunea precedentă a Parlamentului European, pe 18 septembrie. El și-a amânat însă prezența în fața eurodeputaților din cauza inundațiilor devastatoare din regiune. La Budapesta, apele Dunării au crescut cu peste 8 metri și au inundat promenadele din capitală, punând în pericol chiar și clădirea parlamentului maghiar.

„Din cauza condițiilor meteorologice extreme și a inundațiilor încă în curs de desfășurare din Ungaria, mi-am anulat toate obligațiile internaționale”, a anunțat Orban pe X (fostul Twitter), cu două zile înaintea discursului programat.

Fără țările din Balcanii de Vest în UE, „Europa nu va fi niciodată completă”

Viktor Orban a prezentat intențiile președinției ungare la Consiliul European: să îmbunătățească competitivitatea, să oprească migrația și să extindă Uniunea Europeană prin admiterea statelor balcanice.

Premierul ungar a spus că le va propune liderilor europeni să semneze un nou pact al competitivității și să construiască mai multe garduri la granițele externe ale UE, pentru a le întări împotriva celor care vin să solicite azil în UE.

El a spus că încercarea de a obține pentru Ungaria o derogare de la politica comună de azil este singura soluție pe care o vede, împreună cu o gestionare comună a granițelor Schengen la fel ca și a monedei euro. În schimb, azilanții ar putea fi nevoiți să aplice înainte de ajunge pe teritoriul european.

„Încă din 2015, toți mi-au spus că sunt un idiot sau malefic. Dar, la finalul zilei, toți vor fi de acord cu mine că va fi necesar să punem puncte în afara UE și să-i lăsăm să treacă doar pe cei care au permisiunea”, a spus Orban.

În schimb, liderul ungar a spus că este de acord cu extinderea Schengen, prin admiterea României și a Bulgariei, pentru a muta granița externă mai departe de Ungaria.

Liderul de la Budapesta a mai spus că guvernele României și Bulgariei sunt cele care ar trebui să „convingă și pe alții să vadă beneficiile aderării depline a României și Bulgariei”, pentru ca cele două țări să primească și mai mulți bani pentru a întări granițele externe ale UE.

„Avem încredere în România că este în stare să-și facă treaba”, a punctat Orban.

Mai mult, el a spus că luptă pentru aderarea la UE a țărilor din Balcanii de Vest, în special Serbia, pentru că „fără ele, Europa nu va fi niciodată completă”.

„Make Europe Great Again”, a încheiat premierul maghiar cu sloganul președinției maghiare a Consiliului, o parafrază după MAGA (Make America Great Again) lui Donald Trump.

Solicitat să facă o predicție despre alegerile din Statele Unite, premierul ungar a spus că, în cazul în care Trump va câștiga un nou mandat, la Budapesta „vom deschide câteva sticle de șampanie”.

Despre vizitele făcute autocraților: Au fost făcute sub „pălăria mea de premier” ungar

De fapt, Orban nu și-a amânat doar o dată discursul pe care trebuia să-l țină în fața liderilor europeni la preluarea mandatului la președinția rotativă a Consiliului. Prima dată a făcut-o pentru a-i vizita pe președintele rus, Vladimir Putin, și pe liderul chinez, Xi Jinping, care i-au atras nemulțumirea partenerilor din blocul comunitar.

Încă dinaintea începerii mandatului, oficialii de la Bruxelles și din mai multe capitale europene s-au declarat îngrijorați de ceea ce ar putea face țara despre care încă din 2022 s-a spus că nu mai este o democrație, ci o „autocrație electorală”.

Consiliul European îi reunește pe șefii de stat europeni sau miniștrii din domenii similare, care gestionează direcția politică a Uniunii Europene, motiv suficient pentru a se arăta îngrijorați de vizitele pe care premierul ungar le-a făcut imediat după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului.

Despre vizita în Rusia a spus că a fost făcută în virtutea bunelor relații dintre cele două țări. Dar faptul că a făcut-o doar după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului a făcut ca vizita la Moscova să pară a fi fost făcută ca emisar al întregii UE.

Orban s-a mai întâlnit și cu liderul chinez, Xi Jinping, și cu azerul Ilham Aliyev.

Marți, la Strasbourg, Orban a spus că rolul său este să reprezinte interesele Ungariei.

Întrebat dacă cetățenii europeni ar trebui să aibă încredere că președinția ungară va fi una onestă la nivel politic, Orban a spus că „la prima președinție a Ungariei [în 2011, n.r.], nimeni n-a zis că n-a fost corect. Dacă ați avut încredere în mine o dată, aveți încredere și a doua oară”.

El a spus că a făcut un raport despre vizitele sale, cu propunerile sale de pace și că a făcut totul „transparent”, dar „nimeni nu e dispus să facă compromisuri”.

„O președinție a Consiliului poate fi una din două. Poate avea un caracter birocratic, dar acesta nu e satisfăcător. Eu consider președinția aceasta una politică”, a spus liderul de la Budapesta.

Cu privire la acuzațiile că a acționat nepotrivit, el a replicat că vizitele au fost făcute sub „pălăria” lui de premier, nu de lider al țării care deține președinția rotativă a Consiliului European.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI