Evolutia indicilor financiari

Dupa o intrerupere de o saptamana, timp in care BNR a mentinut dobanda de politica monetara la 6,5% si a semnalizat ca nu pregateste pentru urmatoarele luni o scadere a acesteia, indicii ROBOR si-au reluat tendinta descendenta, care s-a manifestat in ultimele luni.

La recenta prezentare a Raportului asupra inflatiei, guvernatorul BNR a afirmat ca „noi pana in prezent nu avem decat un singur element care ar putea pune pe masa discutiilor in viitor o eventuala reducere a ratei de politica monetara si anume faptul ca ROBOR a coborat sub rata de politica monetara (…) o reducere acum nu ajuta pe nimeni. Si o discutie despre reducere nu ajuta pe absolut nimeni, dimpotriva, slabeste increderea. Nu vom face asa ceva. Nu vom face o asemenea greseala.”

Indicele la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut, miercurea aceasta, de la 6,29 la 6,27%, fata de 5,91%, la inceputul acestui an. Indicele la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,44 la 6,42% comparativ cu 5,97% in prima sedinta din 2025, iar cel la 12 luni de la 6,63 la 6,62% fata de 6,64%.

Majorarea cererii de moneda americana pe pietele internationale a redus plasamentele in valutele de la marginea zonei euro si a provocat deprecierea lor.

Cotatiile din piata valutara au urcat la 5,086 – 5,09 lei, iar cursul monedei unice a crescut de la 5,0859 la 5,0889 lei.

Pentru sfarsitul anului se anticipeaza un curs mediu de 5,09 – 5,1 lei, in niciun caz o revenire sub pragul de 5 lei, asa cum a precizat si guvernatorul BNR, referitor la faptul ca „piata monetara interna, pietele externe, piata valutara sunt multumite cu actuala combinatie de nivel al ratei de dobanzi la lei, nivelul cursului de schimb. Nu avem de ce sa tulburam piata.”

Moneda americana s-a intarit inainte de publicarea datelor privind comertul international pentru luna august si a minutei (Beige Book) sedintei de politica a Rezervei Federale care s-a desfasurat in octombrie.

Euro se tranzactiona in culoarul 1,1566 – 1,1597 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3906 la 4,3980 lei, fata de 4,3984 lei, in urma cu o saptamana.

Moneda elvetiana a revenit in apropierea pragului de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a scazut in piata locala de la 5,5084 la 5,4787 lei, fata de noul maxim istoric de 5,5259 lei, atins, vinerea trecuta. La randul ei, lira sterlina a coborat de la 5,7722 la 5,7655 lei, valoare apropiata de cea de la jumatatea saptamanii trecute de 5,7681 lei.

Pretul gramului de aur a crescut de la 571,4179 lei la 581,2510 lei, fata de 583,0926 lei, in urma cu o saptamana. Evolutia se datoreaza aprecierii monedei americane, dar si a metalului galben la 4.056,30 – 4.120,80 dolari/uncie.

In regiune, moneda poloneza s-a depreciat la 4,2424 zloti/euro. In schimb, media celei maghiare s-a intarit la 383,55 forinti/euro, evolutie care poate fi pusa pe seama promisiunii privind un ajutor financiar din partea Statelor Unite.

Aprecierea monedei americane si retragerile de sute de milioane de dolari din ETF-urile pe bitcoin si ethereum au impins in jos preturile monedelor digitale.

Bitcoin, care a atins, marti, un minim de 89.286,75 dolari, fluctua, la jumatatea acestei saptamani, intre 90.008 si 92.953 dolari. Ethereum se tranzactiona in culoarul 2.992 – 3.122 dolari, fata de aproape 5.000 dolari in luna august. (R.G.)