Contract semnat pe cel mai scump lot de autostradă, la cinci ani de la prima licitație. Realizarea va dura și mai mult

Lotul Poarta Sălajului – Zalău – Nușfalău al autostrăzii Transilvania era singurul de pe traseul actual al drumului rapid pentru care nu exista un contract de proiectare și execuție semnat.

Valoarea contractului este cea mai mare pentru un singur lot de autostradă: 1,32 miliarde de euro (6,62 milarde de lei) fără TVA – contractul a fost adjudecat și semnat joi, cu asocierea turcă Makyol-Özaltın.

Semnarea contractului, de către directorul Companiei de Drumuri (CNAIR), Cristian Pistol, și reprezentanții celor două companii turce vine după blocaje și contestații la licitația lansată de CNAIR încă din februarie 2023. A fost precedată de o altă licitație, lansată în 2020, dar anulată ulterior.

În acest moment sunt contractate toate cele cinci loturi nefinalizate încă, de pe distanța Nădășelu (județul Cluj) – Biharia (lângă Oradea, Bihor), a autostrăzii Transilvania.

Îți mai recomandăm

În prezent, se circulă continuu pe 114 kilometri din autostradă, între Târgu Mureș și Nădășelu (la 20 km de Cluj-Napoca, înspre Zalău-Oradea) și pe doar 19 kilometri din cei aproximativ 120 km de pe distanța Nădășelu – Borș (fosta vamă de la frontiera cu Ungaria, desființată).

Până în 2027 ar urma să fie deschise patru din cele cinci loturi dintre Cluj și Oradea.

Cel mai dificil dintre ele, cel de 41 de kilometri, cu tunelul Meseș, pentru care a fost semnat joi contractul de proiectare și execuție, va fi gata integral, într-un scenariu optimist, la final de 2032.

Asta în condițiile în care contractul de proiectare și execuție prevede șase ani și jumătate pentru realizare: un an și jumătate pentru proiectare și cinci ani pentru execuția efectivă.

Termenul contractului va începe să curgă după ce va fi dat ordinul de începere a lucrărilor de proiectare, estimat cel mai devreme pentru vara acestui an.

Proiectul ar putea întâmpina, în special când se va ajunge la execuție, probleme de finanțare, întrucât Programul de Transporturi 2021-2027, prin care este finanțat cu bani UE, este supra-contractat deja, atrage atenția Asociația Pro Infrastructură.

Contract semnat după blocaje și contestații

„Este cel mai mare contract din istorie semnat la Ministerul Transporturilor”, a subliniat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la ceremonia de semnare a contractului, organizată joi, 10 aprilie, la Prefectura Sălaj.

Lotul, care va costa 1,3 miliarde de euro, este situat în întregime în acest județ.

În 2003, România a mai semnat un contract-record pentru Autostrada Transilvania, de acea dată cu compania Bechtel, a cărui valoare era de 2,2 miliarde de euro. El cuprindea întregul drum rapid, cu o lungime de 415 km, din care compania americană a finalizat, în cele din urmă, 52 de kilometri (Câmpia Turzii-Gilău).

Sorin Grindeanu a evidențiat faptul că atât Makyol, cât și Özaltın, companiile turce care vor face lotul Poarta Sălajului-Nușflău, și-au arătat până acum seriozitatea, în România.

Contract semnat după cinci ani de la prima licitație

La evenimentul de joi de la Zalău a participat și premierul Marcel Ciolacu, care a spus că „nicio zonă a României nu va fi lăsată în urmă” și că „toată politica a fost de a crea un echilibru.”

Afirmația vine și în contextul în care, în ultimii ani, România a prioritizat alte autostrăzi, mai exact A1 București-Pitești-Sibiu-Arad-Nădlac, respectiv A7 București – Ploiești – Buzău – Pașcani, parte a coridoarelor pan-europene de transport.

La peste 20 de ani de când au început lucrările la Autostrada Transilvania, aceasta și-a redus cu o treime traseul inițial de 415 km (distanța Brașov – Târgu-Mureș a fost eliminată) și se circulă pe aproximativ 135 de kilometri din cei circa 270 km câți au rămas în planul.

Prezent și el la eveniment, fostul ministru al Transporturilor și al Internelor, Lucian Bode, deputat de Sălaj, a subliniat că lotul pentru care a fost semnat contractul este important nu doar pentru acest județ, ci și pentru legătura rapidă Cluj-Oradea și pentru întreg nord-vestul țării.

„Este o verigă care, dacă nu este corect gestionată, poate împinge nepermis de mult obiectivul de finalizare a proiectului (autostrăzii Transilvania, n.r., în integritatea lui”, a spus Lucian Bode.

A adăugat că „au trecut cinci ani de când a fost deblocat acest contract.”

El se referă la prima licitație organizată de CNAIR, în 2020, pentru proiectarea și execuția lotului Poarta Sălajului – Zalău – Nușfalău. Procedura a fost anulată, în ianuarie 2023, întrucât valoarea contractului, aproximativ 900 de milioane de euro, a fost considerată prea mică de companiile interesate.

Președinții a șase consilii județene din zonă făceau un apel la reluarea procedurilor și urgentarea lucrărilor la restul autostrăzii, importantă pentru dezvoltarea regională.

Epopeea licitației pentru lotul Meseș

Valoarea bugetului pentru construcția lotului de autostradă a fost crescută apoi, de Guvern, prin Ministerul Transporturilor. CNAIR a lansat o nouă licitație, în februarie 2023, cu o valoare estimată de peste 1,76 miliarde de euro (incluzând și un procent de rezervă, pentru lucrări neprevăzute), fără TVA.

La licitație s-au înscris șapte companii, din care trei au fost admise în faza finală, după numeroase cereri de clarificări și unele contestații: WeBuild (Italia), UMB (România) și asocierea Makyol-Özaltın. După șase amânări ale desemnării unui câștigător, motivate de CNAIR prin complexitatea și valoarea ridicată a contractului, aceasta a atribuit pe 1 noiembrie contractul asocierii Makyol-Özaltın, la o valoare de 1,32 miliarde de euro (6,67 mld lei), fără TVA.

În aceeași lună, WeBuild și ulterior Mapa – ofertant care nu intrase în faza finală a procedurii – au contestat la CNSC raportul licitației. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins ambele contestații, ceea ce a oferit CNAIR undă verde pentru semnarea contractului câștigătorului desemnat.

WeBuild a atacat decizia CNSC în instanță, dar Curtea de Apel a respins, pe 20 martie 2025, acțiunea.

Problema finanțării și când se va putea circula pe restul tronsoanelor

Președintele asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, atrage atenția că, chiar dacă semnarea contractului pentru lotul Meseș este un pas înainte, ar putea apărea problema finanțării.

„La final de 2027 – început de 2028, o să rămânem fără bani din Programul Transporturi, banii vor fi foarte puțini, iar concurența între proiecte este foarte mare. Sunt deja foarte multe proiecte în lucru, Sibiu-Pitești (A1, n.r.), Sibiu-Făgăraș (A13, n.r.), mai avansate și care absorb resurse importante”, spune el.

Contextul geo-strategic și economic global va pune o presiune suplimentară pe realizarea proiectului în graficul stabilit, adaugă el.

Reprezentanți ai CNAIR și ai Ministerului Transporturilor au explicat, în repetate rânduri, Europei Libere, că autoritățile și-au asumat supracontractarea Programului Transporturi 2021-2027 (cu termen de implementare 2030) la un grad de aproape 300%.

Asta pentru a porni proiectele, oferind un argument suplimentar pentru finanțarea lor de la Bruxelles inclusiv în exercițiul financiar care începe în 2028. De altfel, ministrul Grindeanu a explicat că în prezent sunt peste 700 km de drumuri rapide în execuție. Lor li se adaugă alte câteva sute de kilometri contractate.

„Supracontractarea e pentru a acoperi cu alte proiecte situațiile în care unele se împotmolesc. Dacă toate merg înainte – și să nu uităm că avem și proiecte feroviare mari – banii pur și simplu se termină, iar fondurile pentru exercițiul financiar nu vor fi nici ele nelimitate”, a spus Ciurea.

Specialistul se așteaptă ca partea de proiectare a tronsonului Meseș – și poate o parte din primele lucrări efective – să poată fi susținută financiar, însă îi este greu să facă estimări cum va evolua după 2028 proiectul, care ar trebui finalizat cel târziu până în 2032.

„Partea bună este că, până în 2027, ar trebui să putem circula pe toate celelalte patru tronsoane și asta se va simți în deplasarea Cluj-Oradea. Și dacă lotul de 41 de kilomeri nu va fi gata, o parte din trafic se va muta deja de atunci de pe drumul național pe autostradă”, crede Ionuț Ciurea.

Mai ales că va putea fi folosită, ca alternativă la autostradă și centura ocolitoare a Zalăului, construită de o companie din China. Lucrările ar fi trebuit finalizate, dar sunt la stadiul de 80%.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.