Ceea ce a început inițial ca o mișcare de protest legată de nemulțumiri economice s-a transformat în cea mai mare amenințare la adresa conducătorilor clericali ai Iranului din ultimii ani.
Activiști importanți din țară, care au vorbit cu Radio Farda, serviciul iranian al RFE/RL, susțin că demonstrațiile la nivel național sugerează că mulți iranieni doresc dispariția regimului islamic.
Totuși, ei spun că schimbarea trebuie să vină din interior, nu ca rezultat al intervenției străine. Statele Unite au amenințat cu intervenția militară dacă autoritățile continuă reprimarea brutală a demonstranților.
„Ceea ce vedem este un semn că oamenii au ajuns la un numitor comun”, spune Mehdi Mahmoudian, activist politic și apărător al drepturilor omului din Teheran. „Nu mai este vorba doar despre profesori care protestează sau despre un singur grup social. De această dată, cei fără voce au format o alianță.”
Potrivit lui Mahmoudian, protestatarii nu mai cer reforme în sistemul politic dominat de clerici, ci solicită schimbări fundamentale.
„Ceea ce trebuie să se schimbe acum este însăși republica islamică, iar schimbarea trebuie să vină de jos în sus”, adaugă el.
Demonstrațiile în curs sunt cele mai mari din Iran de la mișcarea „Femeie, Viață, Libertate” din 2022. Autoritățile au suprimat acele proteste, ucigând sute de participanți.
Autoritățile au răspuns în forță și la protestele din ultima perioadă – zeci de protestatari au fost ucisi și peste 1000 de persoane au fost arestate. Potrivit activiștilor, acest lucru demonstrează refuzul autorităților de a asculta și de a răspunde nemulțumirilor legitime ale populației.
Colapsul economic provocat de inflația galopantă și de căderea liberă a monedei naționale e considerat, pe scară largă, ca fiind catalizatorul protestelor.
Activista pentru drepturile omului, Sedigheh Vasmaghi, spune că înrăutățirea condițiilor de trai a împins segmente mari ale societății dincolo de punctul critic.
„Situația economică și de trai a oamenilor este astăzi mai haotică ca niciodată”, a declarat Vasmaghi pentru Radio Farda.
Autoritățile se află într-o poziție mult mai slabă decât în valurile anterioare de proteste, din cauza crizei economice agravată de sancțiunile americane debilitante, precum și de proasta gestionare și corupția guvernului, a adaugat ea.
Vasmaghi avertizează că acțiunile statului de reprimare, tot mai dure, ar putea radicaliza situația și mai mult.
„Dacă statul persistă, acest lucru va duce inevitabil la confruntări”, a spus ea. „Poporul, prin forță, va răsturna establishment-ul.”
Proteste în Shiraz, Iran. 7 ianuarie 2026.
Fără intervenție militară, dar sprijinul este binevenit
În ciuda tonului tot mai agresiv al guvernului, activiștii sunt fermi în poziția lor că nu doresc implicare militară străină în Iran. Mehdi Mahmoudian face o distincție clară între sprijin internațional și intervenție.
„Sprijinul și interferența nu sunt același lucru,” spune el. „Instituțiile internaționale pot și ar trebui să ofere sprijin în cadrul legii internaționale, dar orice atac militar sau intervenție militară străină sunt categoric de condamnat.”
Sedigheh Vasmaghi susține aceeași poziție și subliniază că acțiunea militară externă ar submina legitimitatea protestelor.
„Personal, mă opun intervenției militare străine,” spune ea. „Comunitatea internațională ar trebui să sprijine protestele pașnice, dar nu trebuie să existe nicio intervenție.”
Proteste în Kerman, Iran. 7 ianuarie 2026.
Activista pentru drepturile omului Motahareh Gounei crede că inflația fără precedent din ultimele luni este o dovadă în plus că oamenii vor o schimbare.
„Oamenii nu mai au așteptări de la republica islamică”, declară ea pentru Radio Farda. „Ei spun clar: Nu vrem acest sistem.”
Gounei a descris scenele din timpul protestelor recente, în care mulțimile au mărșăluit direct către forțele de securitate, ca semn că populația simte că nu mai are nimic de pierdut.
„Vrem ca acest mesaj să ajungă în întreaga lume,” a spus Gounei. „Nu vrem această instituție politică.”
Articol scris de Kian Sharifi, pe baza interviurilor realizate de Fereshteh Ghazi, Hooman Askari și Roya Karimi Majd de la Radio Farda al RFE/RL. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Ceea ce a început inițial ca o mișcare de protest legată de nemulțumiri economice s-a transformat în cea mai mare amenințare la adresa conducătorilor clericali ai Iranului din ultimii ani.
Activiști importanți din țară, care au vorbit cu Radio Farda, serviciul iranian al RFE/RL, susțin că demonstrațiile la nivel național sugerează că mulți iranieni doresc dispariția regimului islamic.
Totuși, ei spun că schimbarea trebuie să vină din interior, nu ca rezultat al intervenției străine. Statele Unite au amenințat cu intervenția militară dacă autoritățile continuă reprimarea brutală a demonstranților.
„Ceea ce vedem este un semn că oamenii au ajuns la un numitor comun”, spune Mehdi Mahmoudian, activist politic și apărător al drepturilor omului din Teheran. „Nu mai este vorba doar despre profesori care protestează sau despre un singur grup social. De această dată, cei fără voce au format o alianță.”
Potrivit lui Mahmoudian, protestatarii nu mai cer reforme în sistemul politic dominat de clerici, ci solicită schimbări fundamentale.
„Ceea ce trebuie să se schimbe acum este însăși republica islamică, iar schimbarea trebuie să vină de jos în sus”, adaugă el.
Demonstrațiile în curs sunt cele mai mari din Iran de la mișcarea „Femeie, Viață, Libertate” din 2022. Autoritățile au suprimat acele proteste, ucigând sute de participanți.
Autoritățile au răspuns în forță și la protestele din ultima perioadă – zeci de protestatari au fost ucisi și peste 1000 de persoane au fost arestate. Potrivit activiștilor, acest lucru demonstrează refuzul autorităților de a asculta și de a răspunde nemulțumirilor legitime ale populației.
Colapsul economic provocat de inflația galopantă și de căderea liberă a monedei naționale e considerat, pe scară largă, ca fiind catalizatorul protestelor.
Activista pentru drepturile omului, Sedigheh Vasmaghi, spune că înrăutățirea condițiilor de trai a împins segmente mari ale societății dincolo de punctul critic.
„Situația economică și de trai a oamenilor este astăzi mai haotică ca niciodată”, a declarat Vasmaghi pentru Radio Farda.
Autoritățile se află într-o poziție mult mai slabă decât în valurile anterioare de proteste, din cauza crizei economice agravată de sancțiunile americane debilitante, precum și de proasta gestionare și corupția guvernului, a adaugat ea.
Vasmaghi avertizează că acțiunile statului de reprimare, tot mai dure, ar putea radicaliza situația și mai mult.
„Dacă statul persistă, acest lucru va duce inevitabil la confruntări”, a spus ea. „Poporul, prin forță, va răsturna establishment-ul.”
Proteste în Shiraz, Iran. 7 ianuarie 2026.
Fără intervenție militară, dar sprijinul este binevenit
În ciuda tonului tot mai agresiv al guvernului, activiștii sunt fermi în poziția lor că nu doresc implicare militară străină în Iran. Mehdi Mahmoudian face o distincție clară între sprijin internațional și intervenție.
„Sprijinul și interferența nu sunt același lucru,” spune el. „Instituțiile internaționale pot și ar trebui să ofere sprijin în cadrul legii internaționale, dar orice atac militar sau intervenție militară străină sunt categoric de condamnat.”
Sedigheh Vasmaghi susține aceeași poziție și subliniază că acțiunea militară externă ar submina legitimitatea protestelor.
„Personal, mă opun intervenției militare străine,” spune ea. „Comunitatea internațională ar trebui să sprijine protestele pașnice, dar nu trebuie să existe nicio intervenție.”
Proteste în Kerman, Iran. 7 ianuarie 2026.
Activista pentru drepturile omului Motahareh Gounei crede că inflația fără precedent din ultimele luni este o dovadă în plus că oamenii vor o schimbare.
„Oamenii nu mai au așteptări de la republica islamică”, declară ea pentru Radio Farda. „Ei spun clar: Nu vrem acest sistem.”
Gounei a descris scenele din timpul protestelor recente, în care mulțimile au mărșăluit direct către forțele de securitate, ca semn că populația simte că nu mai are nimic de pierdut.
„Vrem ca acest mesaj să ajungă în întreaga lume,” a spus Gounei. „Nu vrem această instituție politică.”
Articol scris de Kian Sharifi, pe baza interviurilor realizate de Fereshteh Ghazi, Hooman Askari și Roya Karimi Majd de la Radio Farda al RFE/RL. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
O particularitate majoră care face sectorul construcțiilor atractiv este existența încasărilor mari. O înființare inteligentă de firmă construcții /...
Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, Comisar European pentru Economie și Productivitate a transmis ieri, după consiliul ECOFIN, că pachetul...
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au atins, la termen (31...
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul sunt strict necesare în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare pentru a crea profiluri de utilizator pentru a trimite publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.