Guvernul analizează un proiect de construire a unei gigafabrici de Inteligență Artificială (IA) în România

Un memorandum discutat în ședința de guvern din 27 noiembrie prezintă un proiect de construire în România a unei așa-numite „gigafabrici” de Inteligență Artificială – Black Sea AI Gigafactory.

Inițiativa urmărește să combine tehnologia de vârf cu resursele energetice naționale și să ofere României un statut de centru regional în domeniul Inteligenței Artificiale.

Inițiativa se aliniază planurilor Comisiei Europene de a întări poziția Europei în domeniul AI, dominat în prezent de SUA și China.

Gigafabricile de AI sunt instalații de mare capacitate care antrenează modele complexe, cu sute de miliarde de parametri, care folosesc peste 100.000 de procesoare avansate, sunt eficiente energetic și prietenoase cu mediul.

Aceste gigafabrici europene urmează să fie conectate într-o rețea continentală EuroHPC.

Mizele proiectului pentru România

Potrivit memorandumului, proiectul va transforma România într-un centru AI în zona Mării Negre, servind piețele interne și vecine.

„Înființarea Gigafabricii de Inteligență Artificială la Marea Neagră reprezintă angajamentul României de a se poziționa ca un hub de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță (AI/HPC) de referință, aliniat la standardele UE, pentru regiunea Mării Negre”, se arată în textul memorandumului.

Gigafabrica va fi construită și folosită în colaborare cu parteneri din sectorul privat și cu sprijin european.

Proiectul va crea locuri de muncă și va dezvolta expertiză în centre de date, securitate cibernetică, eficiență energetică.

De asemenea, ar urma să creeze un flux de activități, tehnologii și competențe care să producă valoare economică în sectorul tehnologic, cu accent pe Inteligență Artificială.

„Prin furnizarea de capacități avansate de calcul pentru industrie, startup-uri, IMM-uri și instituții de cercetare, România și regiunea vor menține și își vor consolida avantajul competitiv. Acest lucru este de așteptat să stimuleze productivitatea și să atragă investiții străine directe”, arată textul memorandumului.

Proiectul urmărește și să ofere „securitate și suveranitate digitală”.

„Dimensiunea de securitate cibernetică este una prioritară, fiind sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu”, arată memorandumul, care menționează și importanța utilizării energiei nucleare fără carbon, surse regenerabile și răcire sustenabilă.

Cum intenționează România să realizeze proiectul

Gigafabrica va fi alimentată în principal de energia nucleară, provenind de la Unitățile 1 și 2 CNE Cernavodă și viitoarele Unități 3 și 4, precum și de la un reactor modular mic (SMR) la Doicești.

Reactorul nuclear este un proiect dezvoltat de compania americană NuScale Power, care va folosi tehnologia lor de reactoare mici cu apă ușoară.

Proiectul este implementat în România de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica (SNN) și Nova Power&Gas pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune CET Doicești, închisă în 2012 și situată în județul Dâmbovița.

O decizie finală de investiție este așteptată până la sfârșitul anului 2025.

În materie de infrastructură, gigafabrica va avea peste 100.000 de procesoare de Inteligență Artificială, conexiuni prin fibră optică și cabluri submarine, răcire hibridă și securitate cibernetică avansată.

Coordonatorul proiectului ar urma să fie Ministerul Energiei, alături de Ministerul Finanțelor, și implică Autoritatea pentru Digitalizarea României, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Banca Inter-Americană de Dezvoltare.

Bugetul estimat al proiectului este 4–5 miliarde euro, cu finanțare publică de până la 35% din investițiile în infrastructura fabricii și sprijin prin garanții de stat și colaborări cu instituții financiare internaționale.

După mai multe etape preliminare, proiectul ar urma să devină operațional la finalul anului 2028.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.