VIDEO. Diana Sosoaca – „Datoriile istorice ale Germaniei fata de Romania”

BY: stiridinromania.ro In STIRILE ZILEI
datoriile germaniei fata de romania diana sosoaca


Diana Sosoaca. Declaratia politica a doamnei senator susţinută în cadrul şedinţei din data de 12.10.2022, intitulata: „Datoriile istorice ale Germaniei fata de Romania”

„Stimati colegi senatori,

Se vede ca aveti un presedinte tradator, agent al serviciilor altei tari, cel putin, un sclav al tarii a carei limba o cunoaste mai bine decat limba romana, care a ajuns Presedinte al Romaniei cu ajutorul unor tari cu interese in tara noastra si care, fara mandat din partea poporului roman, renunta la datoriile Germaniei fata de Romania.

Mai mult, nu face niciun demers pentru apararea intereselor cetatenilor romani, care cer ajutor pentru ca li se iau copiii abuziv, în timp ce ambasadori ai altor tari au tupeul sa se implice în anchetele penale din Romania si sa dispuna în locul procurorilor.

Nu mai cereti, Herr President, sa se cerceteze la sange si datoriile Germaniei catre Romania, ca atunci cand aveti ordine de la oculta mondiala impotriva celor care sunt antisistem si lupta pentru libertate si sunteti primul care le îndeplineste?

Radu Golban este economistul de origine romana care a descoperit ca Germania ne datoreaza 19 miliarde de euro din acordurile comerciale bilaterale incheiate înainte si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. A trait si studiat n Germania, Elvetia si Romania, iar acum locuieste în Elvetia.

In prezent, este lector la Colegiul National de Comert si Diplomatia Relatiilor Economice din Bucuresti. Acesta a declarat într-un interviu ca în cadrul cercetrilor la lucrarea sa de doctorat – care nu a fost un plagiat, nene Ciuca si nene Cîmpeanu, hotilor de idei si infractorilor de plagiat, devalizatorilor de bogatii si distrugatori de învatāmant – cu privire la politica monetara si europeana a fost interesat sa gaseasca si o alta metoda de colaborare monetara în Europa.

Asa a descoperit ca, începand cu anii ’30, „a existat pana in 1944 o uniune de clearing (sistem de decontare între state prin intermediul bancilor, prin compensarea reciproca a creantelor si datoriilor în scopul echilibrarii schimburilor comerciale). Care a fost modalitatea de functionare a acestei uniuni monetare conduse de Berlin, care avea centrul in Germania la Casa de Compensatie?

Studiind materiale din arhivele germane si elvetiene de stat – care sunt disponibile la Banca Reglementelor Internationale, cu sediul la Basel ,am vazut ca în aceasta uniune de clearing, la care a aderat si Romania începand cu anul 1936, au ramas, la sfarsitul rāzboiului, anumite sume necompensate. Un disponibil au avut si Franta, Olanda si Danemarca.

Germania, începand cu anii ’30, a încercat sa preia din nou o pozitie dominanta pe piata economica europeana. Problema era ca exista o lipsa acuta de valuta, Berlinul find obligat sa-si plateasca despagubirile din Primul Razboi Mondial, lucru care ingreuna comertul european. Guvernatorul Bancii Centrale a Germaniei a avut idea sa creeze un sistem bazat pe barter.

Astfel, fiecare tara a trebuit sa-si plateasca in avans exporturile. In consecinta, pentru exporturile romanilor in Germania, de exemplu de produse agricole, banii erau platiti de Banca Nationala a Romaniei, nu de Germania.

Exista zvonul ca Germania era un forte bun platitor si nu era asa. Germania a fost o tara foarte buna din punctul de vedere al achizitiei de marfa, însa banii au fost platiti de Banca Nationala a Romaniei.

Aceasta este idea care sta la baza eurosistemului si astazi. Modelul de functionare în eurosistem este ca fiecare banca centrala sa plateasca în avans exporturile fiecarui stat. Exporturile germane catre alte state din UE sunt platite in avans de Banca Centrala a Germaniei.

Atat timp cat pentru schimburile comerciale dintre Germania si Romania au fost stabilite cote in fiecare an, emisiunile monetare ale BNR pentru exporturile romanesti au fost compensate prin ceea ce Banca Centrala primea de la exportatori, in urma masurilor introduse de catre Germania. Insa schimburile comerciale cu Germania nu au mai fost echilibrate, tocmai din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Incepand cu septembrie 1939, Germania a ajuns într-o situatie precara si nu a mai fost in stare sa-si onoreze angajamentele pe care si le asumase fata de Romania si alte state membre ale uniunii de clearing. Romania încerca sa diminueze cotele de export catre Germania tocmai ca sa redreseze schimburile comerciale si ca sa reduca emisiunea monetara, pentru ca inflatia noastra crestea. Inflatia galopanta care s-a produs datorita clearingului cu Germania a fost suportata de cetateni.

Pentru ca Germania nu mai putea sa exporte în masura în care se angajase, iar tara noastra era in continuare obligata sa-si onoreze cotele negociate cu Germania, care cresteau de la un an la altul, ajunsesem ca inflatia galopanta de la noi sa fie tributul pe care îl plateam indirect Germaniei naziste, sub forma unui ban de ocupatie.

Din uniunea de clearing au facut parte si tari precum Afganistanul sau Elvetia, care nu erau tari aliate. In consecinta, faptul ca am fost aliati militari nu are nicio legatura cu obligatiile care vin in urma acordului de clearing încheiat de Romania si Germania în 1936.

Germania i-a platit Elvetiei 60% din datorie. De ce Elvetiei i-a achitat banii si celorlalte state nu? Elvetia a cautat sa legalizeze averea cetatenilor germani, blocata acolo.

Sumele fabuloase de bani care au fost depuse de cetatenii germani au fost blocate datorita sanctiunilor împotriva Reichului, la fel cum au fost blocati si banii romanilor în Elvetia.

Deblocarea banilor cetatenilor germani din Elvetia a avut loc în mai multe etape. Pe de o parte, bancile elvetiene s-au obligat sa impoziteze la sursa acesti bani si sa plateasca o suma de 50% fiscului german. Acesta, prin Acordul de la Washington, trebuia sa fie in stare sa plateasca o parte din despagubirile de razboi, fiind astfel o situatie de win-win. De cealalt parte, Elvetia, avand posibilitatea sa negocieze si sa impuna bancilor elvetiene legislatia care a favorizat atat fiscul german, cat si pe cel american, a avut si posibilitatea sa negocieze cu Germania plata acelei datorii.

Noi nu am fost in aceasta situatie. Cu cat crestea disponibilul nostru la fonduri si cu cat mai putin Germania putea sa-si onoreze exporturile spre Romania, cu atat mai mult Casa de Compensatie a încercat sa se foloseasca de instrumente de inginerie financiara ca sa ne diminueze disponibilul.

De pilda, am fost obligati sa platim o parte din stationarea trupelor germane in Romania din disponibilul de la Casa de Compensatie. Am fost obligati sa achizitionam o serie de produse de care nu aveam nevoie, de la proteze la agrafe, la suprapret, ca sa reducem din disponibil. Aceste mijloace au fost efectiv la cheremul Germaniei, care a avut posibilitatea sa taie din disponibilul Romaniei cat a dorit.

Despre aceste practici a publicat chiar Banca Reglementelor Internationale în rapoartele de lucru din anii ’42 si ’43, care se gasesc pe internet.

Acel miliard de marci datorat tarii noastre este rezultatul exercitiului bugetar al Casei de Compensatie, dupa toate eforturile Germaniei de a reduce disponibilul. Atat a mai ramas dupa toate presiunile exercitate asupra Romaniei. In urma interventiilor publice pe care le-am avut în emisiuni, Banca Nationala a Romaniei a exprimat un punct de vedere conform caruia tara noastra, sub conducerea lui Ion Antonescu, ar fi insistat asupra Germaniei sa plateasca exporturile Romaniei in aur, dar noi am vrut sa primim numai aur de la Germania, pentru ca nu am mai avut încredere in clearing.

Banca Reglementelor Internationale a criticat Romania pentru cererea de pe vremea lui Antonescu si i-a solicitat sa nu accepte din partea Germaniei aur, pentru ca este unul patat.

Pentru mine este interesant ca disponibilul de un miliard de marci germane de la Casa de Compensatie se regaseste si într-un material din 2002 – 2003 al Academiei Romane publicat de Victor Axenciuc – „Istoria monetara a Romaniei”.

Aici, Academia Romana a publicat bilantul BNR din anul 1944, unde gasim rezervele noastre. Erau rezerve în aur si în valuta, iar rezervele de clearing erau în suma de 55 de miliarde de lei, care atunci erau exact un miliard de marci germane.

Academia Romana a publicat din studiul arhivelor BNR aceasta suma, 55 de miliarde de lei, care acum valoreaza 19 miliarde de euro, inclusiv dobanzile aferente. BNR stia ca în 1944 ei aveau în rezervele lor disponibilul de la Berlin, deci cifra nu-mi apartine. Este publicata de Academia Romana, care a preluat-o din arhivele BNR.

Cand am cerut aceste arhive, mi s-a spus ca nu le gasesc. In aprilie 2013 au organizat un simpozion la BNR si au spus ca banii au fost scosi din evidenta pentru ca Germania a fost considerata un stat incapabil de plata în 1944. Asta nu înseamna ca Germania nu este astazi capabila sa-si achite datoria.

La Conferinta de la Londra din 1953, articolele 4 si 5, s-a reglementat statutul Romaniei si acolo se face trimitere la Tratatul de Pace de la Paris, unde in art.28 alin. (4) se spune clar ca Romania renunta la toate pretentiile de despagubire de la Germania si de la cetatenii germani, cu exceptia drepturilor dobandite din tratate si contracte anterioare datei de 1 septembrie 1939.

Motivul pentru care aceasta datorie nu este stinsa astazi este ca Romania nu a renuntat explicit la acesti bani, dreptul dobandit al Romaniei în urma datoriei de clearing fiind din 1936, adica nu se incadreaza în ceca ce s-a decis la Conferinta de la Londra.

Noi am renuntat la tot ce ne-am angajat în timpul razboiului, dar acest contract de tip barter încheiat cu Germania este din 1936. Tratatul semnat la Paris trebuie studiat cu atentie, iar daca Romania nu a renuntat într-adevar la acesti bani, atunci nu as vedea de ce sa nu-i cerem acum.

In final, au organizat un eveniment-fantoma in 2012, in care au spus ca datoria este mult mai mica, adica 25% din cele 19 miliarde de euro. Nu puteau spune ca datoria nu exista, pentru ca au fost confruntati cu materialul Academiei Romane.

Nicolae Ceausescu a initiat in 1974, în estul Europei, un grup de lucru care sa se ocupe de problema despagubirilor de razboi si sa deschida negocieri cu Germania. Negocierile de la Berlin au fost purtate de George Macovescu, ministru de externe la acea vreme. Romania a enuntat explicit diferenta dintre despagubiri si un credit fortat, cum a fost cel de clearing. Acesti bani nu sunt în contul unei despagubiri de razboi. Noi am renuntat la despagubiri in mod explicit. Nu putem sa cerem bani pentru atrocitatile si jafurile comise de armata nazista dupa 23 august ’44, nu avem dreptul la asa ceva.

Dar aceasta suma nu reprezinta o paguba de razboi. Este rezultatul unei relatii comerciale.

Economistul roman stabilit in Elvetia spune ca s-au facut presiuni internationale asupra Romaniei pentru a renunta la aceste creante, de vreme ce o eventuala recuperare a lor ar putea crea un precedent, iar astfel mai multe tari ar putea cere Germaniei sa-si onoreze datoriile istorice.

Art.28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede ca Romania renunta la toate pretentiile fata de Germania, „cu exceptia celor care rezulta din contracte si alte obligatii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum si din drepturi dobandite înainte de aceeasi data”.

In timp ce BNR a declarat ca nu detine dovezi privind aceasta datorie, Bundestagul german confirma în raspunsul oficial trimis ca exista intr-adevār un sold în favoarea Romaniei de 1,126 miliarde de marci imperiale, care ar avea acum o valoare de 99 de miliarde de euro, putin mai mult decat jumatatea datoriilor Romaniei.

Doctorul în economie Radu Golban a confirmat faptul ca nemtii stiu despre datoria Germaniei catre Romania si acest subiect a fost discutat in Parlamentul german, însa nu au niciun interes sa recunoasca faptul ca, la un moment dat in istorie, au fost ajutati de catre o alt tara, mai slaba, precum Romania.

Cand veti cere, lasilor, drepturile tarii noastre?

Cand veti învata ca se poate negocia orice in beneficiul Romaniei?

Cand veti învata sa va slujiti tara si poporul, iudelor?

Va multumesc.

Senator Diana Iovanovici-Sosoaca, Partidul S.O.S. Romania


Informatiile publicate de stiridinromania.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.



Recomandari STIRIdinROMANIA.ro

Pe 7 întoarcem toate scaunele de gameri pentru 5. Intră aici: 🎮 https://bit.ly/FiiPrimulLaPS5 și află cine e 5!

Pe 7 întoarcem toate scaunele de gameri pentru 5. Intră aici: 🎮 https://bit.ly/FiiPrimulLaPS5 și află cine e 5! Citeste tot articolul

Read More...

Când ai grijă de tenul tău, nu uita de zona sensibilă a ochilor 👀✨ Acum, pentru fiecare produs anti-age pentru îngrijirea tenulu…

Când ai grijă de tenul tău, nu uita de zona sensibilă a ochilor 👀✨ Acum, pentru fiecare produs anti-age

Read More...

Planuri JYSK în 2023: cel puțin 15 magazine noi și modernizarea a minim 13 magazine existente

Retailerul scandinav de mobilier și produse pentru casă JYSK continuă expansiunea în România în 2023. Anul acesta, compania planifică

Read More...

Leave a reply:

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mobile Sliding Menu

stiri & ziare online Adauga la Agregator.ro