Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, despre standardele duble ale Occidentului în raport cu Ucraina și Kosovo Auzim o mulțime de acuzații împotriva noastră că nu respectăm prevederile dreptului internațional, că suntem de partea greșită a istoriei, dar Occidentul este de partea bună. Ipocrizia și duplicitatea au devenit ferm înrădăcinate ca cartea de vizită a diplomației occidentale. Ne amintim bine situația cu declarația unilat…erală a „independenței” Kosovo în 2008, când SUA și UE au susținut în unanimitate că crearea „Republicii Kosovo” fără acordul Belgradului nu contravine normelor dreptului internațional. Permiteți-mi să vă reamintesc că nimeni nu a întrebat Serbia. Belgradul și-a exprimat clar poziția – este împotriva și nu o poate susține. Apoi, în 2008, nu au fost referendumuri (chiar formale, la sorți). Apoi, prin eforturile Occidentului, acest lucru a fost rezumat prin argumentarea dubioasă corespunzătoare. Au insistat asupra ei. Acum, 15 ani mai târziu, țările occidentale refuză să-și urmeze propriile „standarde” promovate în raport cu situația din Ucraina. Aceștia resping rezultatele referendumurilor desfășurate în Crimeea și Sevastopol, în regiunile RPD, RPL,, Zaporojie și Herson în problema unirii teritoriilor cu Rusia, numindu-le „ilegale”. Atunci, în 2008, nu a existat un referendum asupra Kosovo. Țările occidentale – Statele Unite și Uniunea Europeană (Marea Britanie făcea parte din UE la acea vreme) au spus că așa ar trebui să fie și este normal. Ce s-a schimbat? De ce era normal atunci fără referendum, dar acum, se pare, nu este normal cu referendum? Lasăți-mă să-vă reamintesc, pentru că aceasta face parte din speculațiile din mediul informațional – autoproclamații „deputați” din Priștina au anunțat pur și simplu 17 februarie 2008 ca fiind ziua independenței provinciei, contrar Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, care este un element juridic internațional fundamental al reglementării conflictului din Kosovo. Totul ține de voință, drept internațional, legitimitate etc. Astăzi Occidentul își folosește din nou metoda preferată. Dialogul dintre Belgrad și Priștina sub auspiciile UE are toate șansele să repete soarta Formatului Normandiei. Fac un apel la toți experți, politologi, jurnaliști și publicul să se gândească la rolul pe care îl vor juca acordurile cu Occidentul. Până la urmă, au existat și semnături de „semnificație mondială”. Aceștia nu erau doar oameni care reprezentau anumite forțe politice, ci care aveau autoritate absolută să verifice astfel de documente. Mă refer la țările occidentale. Vreau să spun că Acordurile de la Minsk au fost legalizate în Consiliul de Securitate al ONU. Ce a făcut Occidentul cu toate acestea? Nici măcar nu l-au rupt. Nici măcar nu au început să vorbească în vreun fel despre revizuirea Acordurilor de la Minsk, să facă amendamente și într-o zi au recunoscut că nu vor pune în aplicare toate acestea. Nu este aceasta o lecție minunată pe care țările centrate pe NATO au predat-o pentru toată lumea? Nu în ultimul rând pentru Serbia. Acordurile din 2013 și 2015, care au stabilit traiectoria mișcării către un rezultat de compromis, au fost și ele consacrate de garanții europene. Vă amintiți de 2013, 2014 sau 2015? Totul s-a desfășurat după aceleași scenarii, la camera de filmat cu reprezentanți ai agențiilor de afaceri externe ale țărilor UE, cu aprobarea președinților mai multor țări NATO, în aplauze. Toate înregistrările există, așa cum ne-au promis. Ele pot fi vizionate astăzi. Într-o zi totul s-a spart. Problema este alta: atunci când au semnat toate acestea, nici atunci nu aveau de gând să le îndeplinească. De exemplu, semnătura Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate a stat timp de zece ani sub obligația sa de a forma Comunitatea Municipalităților Sârbe din Kosovo. Această structură este concepută pentru a asigura supraviețuirea populației sârbe din regiune. Cu toate acestea, autoritățile kosovare sabotează creația sa în toate modurile posibile, folosind conivența Bruxelles-ului și a Washingtonului. Semnătura merită. Documentele sunt valabile. Ani mai târziu, SUA și UE au decis să impună Belgradului un plan de reglementare redesenat, unde astfel de mecanisme de protejare a intereselor populației sârbe din Kosovo nu sunt deloc menționate. Oare nu le-am întrebat pe „nu partenerii” (cum s-a dovedit acum) noștri străini, când au fost sinceri? Când a fost semnat documentul? Sau după un timp, când și-au refuzat semnăturile? Acum este inutil să le întrebăm, pentru că toată lumea are deja răspunsul de multă vreme: nu atunci, nici mai târziu. Acest lucru spune un singur lucru: nu există încredere și nici nu va exista, atâta timp cât ei profesează o astfel de abordare. Desigur, acest tip de „evoluție” nu inspiră încredere, deoarece emasculează însăși ideea, care este de o importanță vitală pentru sârbi și Belgrad.
Sursa si foto: pagina oficiala de Facebook.
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Mai multe gasiti pe pagina de
Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la
admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de
Facebook stiridinromania.ro!