Președintele interimar Ilie Bolojan crede că procesele din Justiție durează prea mult

Ile Bolojan a participat la prezentarea raportului de activitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Președintele interimar a făcut, în discursul său, o listă a problemelor cu care consideră că se confruntă, în prezent, sistemul de justiție din România.

Una dintre aceste probleme este „durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenției prescripției”.

Îți mai recomandăm

Președintele interimar s-a referit la numărul mare de dosare care s-au prescris în ultimii ani, în special din cauza unor decizii ale ICCJ/CCR din 2022, care au făcut ca mii de dosare penale să fie închise.

Mai multe detalii, în articolul de mai jos:

În privința durate proceselor, ultimele informații disponibile sunt cele referitoare la anul 2023, atunci când, potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, durata medie de soluţionare în instanţe a dosarelor a fost de trei luni și jumătate în materie penală şi de peste cinci luni în materiile non-penale.

Președintele interimar al României a mai vorbit luni și despre „lipsa unor practici unitare în spețe identice, infrastructura care lasă de dorit în unele instanțe, deficitul de personal, lipsa unor indicatori clari de performanță, ceea ce duce la ineficiență, precum și un acces la justiție îngreunat uneori pentru omul obișnuit”.

Ilie Bolojan a mai spus că statul român are datoria de a asigura condițiile optime pentru ca magistrații să-și exercite profesia în cele mai bune condiții.

Aici, președintele a menționat infrastructura, asigurarea unui personal bine pregătit și digitalizarea care să reducă birocrația.

Președintele interimar spus că activitatea Inspecției Judiciare trebuie sa fie una imparțială.

„Cred că magistrații ar trebui să poată vorbi deschis despre ceea ce trebuie îmbunătățit în sistemul judiciar, fără teamă de consecințe”, a spus Ilie Bolojan, care a mai adăugat că actul de justiție trebuie să fie corect și perceput astfel de societate.

„Întărirea lor nu este doar o obligație constituțională ci și o datorie morală față de fiecare cetățean care își pune încrederea în statul român”.

La același eveniment, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina Corbu, a afirmat că anul trecut, pe rolul Curţii s-au aflat 20.788 de cauze, iar dintre acestea doar 6251 au rămas nesoluţionate până la sfârşitul lui 2024, scrie News.ro.

Ea a precizat că deşi numărul cazurilor nou intrate este în creştere, volumul de activitate a continuat tendinţa de scădere ca urmare a diminuării stocului de dosare, care este mai mic cu aproape 30% faţă de 2019.

De asemenea, Corina Corbu a precizat că aproximativ 91% din cauzele aflate pe rolul secţiei penale au fost soluţionate într-un interval de sub patru luni, în timp ce numai 0,67% dintre acestea au depăşit un an de la înregistrare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.