Pe val în Franța, cu probleme la Bruxelles. Ce prieteni mai are Marine Le Pen printre extremiștii din Europa

BY: stiridinromania.ro In Externe, STIRILE ZILEI

La Paris, Marine Le Pen își face planuri să câștige majoritatea în Parlament și să formeze primul guvern de extremă-dreaptă după cel de-al Doilea Război Mondial.

La Bruxelles, lucrurile se complică în grupul european Identitate și Democrație al cărui membru este RN, după câștigarea alegerilor europarlamentare la Paris.

„Patrioți pentru Europa”, grupul lui Viktor Orban

Cel care îi dă bătăi de cap lui Le Pen este Viktor Orban.

Premierul ungar a anunțat, fix cu o zi înainte de preluarea de către Ungaria a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, că are în vedere crearea unui noi grup politic în Parlamentul European.

În gruparea „Patrioți pentru Europa” ar urma să activeze Partidul Libertății (FPO) al extremei drepte din Austria, Fidesz al premierului ungar Viktor Orban și partidul populist ceh ANO, condus de Andrej Babis.

Prim-ministrul Viktor Orbán, președintele Fidesz, Herbert Kickl, președintele Partidului Libertății din Austria (FPÖ) și fostul prim-ministru ceh Andrej Babis, președintele partidului Acțiunea cetățenilor nemulțumiți (ANO), își strâng mâinile după parafarea înțelegerii.

„Ne asumăm responsabilitatea de a lansa această nouă platformă și această nouă facțiune. Vreau să fie clar că acesta este obiectivul nostru”, le-a declarat Orban reporterilor, la o conferință de presă comună cu liderul partidelor prietene din Cehia și Austria, făcând apel la sprijinul altor partide.

„Patrioții pentru Europa” va avea nevoie de sprijinul partidelor din cel puțin alte patru țări pentru a fi recunoscut ca grup oficial în Parlamentul European – unde grupurile de extremă-dreapta au înregistrat progrese.

Partidele din cel puțin un sfert din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt necesare pentru a forma oficial, un nou grup politic.

„O nouă eră începe aici, iar primul moment, poate decisiv, al acestei noi ere este crearea unei noi facțiuni politice europene care va schimba politica europeană”, a declarat Orban.

Cei trei bărbați au semnat un „manifest patriotic”, promițând „pace, securitate și dezvoltare” în locul „războiului, migrației și stagnării” aduse de „elita de la Bruxelles”, potrivit lui Orban.

Cele trei partide care alcătuiesc „Patrioții pentru Europa” au obținut cele mai bune rezultate în țările lor în timpul alegerilor europene de la începutul acestei luni.

La Bruxelles, FPO al lui Kickl face parte din grupul Identitate și Democrație, care mai include Uniunea Națională din Franța și Liga din Italia.

Mișcarea centristă ANO a fostului prim-ministru miliardar și eurosceptic Babis a anunțat săptămâna trecută, că părăsește grupul Renew Europe, al treilea ca mărime, în legislatura trecută.

Fidesz a rămas și el în afara grupurilor mai mari de când s-a despărțit de Partidul Popular European (PPE) – de centru-dreapta – în 2021 și a refuzat să activeze în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor, pentru că eurodeputații români din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au fost acceptați în grup.

În ultimele două zile, au apărut informații că și alte partide din grupul ID ar fi interesate să se alăture grupului lui Orban: PVV din Olanda și Vlaams Belang din Belgia.

„Dacă lucrurile vor merge în această direcție, s-ar putea ca majoritatea grupului ID să fie înghițită de «Patrioții» lui Orban. Însă nu vom avea o imagine clară până pe 8 iulie, fiindcă multe elemente depind de rezultatele alegerilor din Franța, negocierile dintre grupurile politice și compromisurile care se fac în spatele ușilor închise”, a explicat, pentru Europa Liberă, Ionela Ciolan, expertă în probleme europene la Maartens Center for European Studies din Bruxelles.

Expert: Am putea asista la o alianță Franța-Italia

O posibilă victorie a partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen în al doilea tur al alegerilor parlamentare din Franța va veni la pachet cu reducerea influenței Franței și a lui Macron în politica europeană pentru următorii ani, este de părere Ionela Ciolan.

Cercetătoarea pe probleme europene, Ionela Ciolan, spune că victoria de la Paris ar putea aduce Italia în prim-planul politicii europene, în locul Germaniei.

„La nivel european, motorul Franța-Germania va fi vulnerabilizat și s-ar putea să observăm dezvoltarea relației Franța-Italia ca pilon important în proiectul european. Am putea observa o tendință de a naționaliza politicile europene și reduce din influența și aria de lucru a Uniunii Europene”, explică Ciolan.

Printre politicile care ar putea suferi schimbări, cercetătoarea le enumără pe cele privind imigrația, politica de extindere a UE, reforma internă a Uniunii, poziția favorabilă Ucrainei precum și toate politicile de climă și ecologie.

În Parlamentul European, spune Ciolan, lucrurile sunt mai stabile după ce grupurile politice centriste proeuropene și-au menținut poziția de lideri ai PE și vor accede în majoritatea funcțiilor politice importante.

„Cu toate permutările care se fac pentru grupuri politice în Parlamentul European zilele acestea, influența dreptei radicale și a extremei dreapta rămâne într-o zonă controlată. Conform sondajelor, extrema dreapta a avut o creștere limitată în alegerile pentru europarlamentare și influența lor poate să afecteze doar 5% din procesul electoral european”, explică Ciolan.

Aliații europeni ai RN

Grupul ID, în care activează partidul lui Le Pen, are, în prezent, 49 de deputați din șapte țări – majoritatea provenind din partidul Liga din Italia și din RN (Uniunea Națională) din Franța.

Marco Zanni (Italia) a fost ales președinte al grupului în iulie 2019 și îi va expira mandatul luna aceasta. Este pentru a doua oară în Parlamentul European.

Grupul ID îl are ca vicepreședinte pe liderul formal al Uniunii Naționale, Jordan Bardella, cel care aspiră la funcția de premier dacă partidul său va obține majoritatea în urma turului al doilea de scrutin din Franța, de duminică, 7 iulie.

Conform propriei prezentări de pe site-ul Parlamentului European, ID se concentrează pe crearea de locuri de muncă și creștere economică, creșterea securității, combaterea imigrației ilegale, precum și pe reducerea birocrației în UE.

Lega per Salvini

Lega Nord („Liga Nordului”), în prezent Lega per Salvini („Liga pentru Salvini”), a fost fondată pe 4 decembrie 1989, prin fuziunea mai multor mișcări autonomiste regionale din nordul Italiei, cu obiectivul politic principal de a face din Italia un stat federal.

După o primă experiență cu guvernul național, care a durat câteva luni, în 1994, în anii 2000, Liga s-a alăturat coaliției de centru-dreapta care a obținut conducerea politică în alegeri.

Întâlnire a noii-drepte din 2017 unde apar, printre alții, Marine Le Pen și italianul Matteo Salvini.

La alegerile politice din 2018, partidul a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa (17,34% la Cameră, 17,63% la Senat) și poziția de lider al coaliției de centru-dreapta, asumându-și pentru prima dată, o dimensiune națională cu rezultate semnificative în partea central-sudică a țării.

La 1 iunie 2018, din cauza imposibilității de a forma o majoritate parlamentară de centru-dreapta, Liga a stipulat un contract guvernamental cu Mișcarea 5 Stele și a dat viață primului guvern condus de Giuseppe Conte, în care secretarul federal al partidului, Matteo Salvini, a deținut rolul de ministru de interne și vicepremier.

Pe 26 mai 2019, la alegerile europene, Liga s-a situat pe primul loc în Italia, cu 34% din voturi, iar în august și-a revocat sprijinul pentru guvernul Conte, din cauza refuzului Mișcării 5 Stele de a împărtăși rețetele politico-economice ale Liga.

Liga participă la guvernarea a nouă regiuni italiene, are președinții unora dintre cele mai importante (Lombardia, Veneto, Friuli-Venezia Giulia și Sardinia) și face parte din mai mult de o mie de administrații municipale din întreaga peninsulă italiană.

Cinci ani mai târziu, a scăzut semnificativ în opțiunile electoratului italian, care a preferat partidul premierei Georgia Meloni – Frații Italiei. Liga a pierdut 21 de locuri și trimite, în prezent, doar opt eurodeputați.

Printre ei nu se mai numără și Matteo Salvini.

Freiheitliche Partei Österreichs – câștigătorul alegerilor din Austria

Partidul Libertății este un partid populist, naționalist german, eurosceptic și de extremă dreapta din Austria, care este reprezentat în Consiliul Național, în toate cele nouă parlamente provinciale și în multe consilii municipale.

Se descrie ca un reprezentant al taberei a treia și se consideră moștenitorul „sistemului de valori național-liberal al revoluției burghezo-democratice de la 1848”.

Șeful Partidului Libertății de Extremă Dreapta din Austria (FPOe), Heinz-Christian Strache (stânga), în 2014, sărbătorind accederea în Parlamentul European al partidului de extremă dreaptă în 2014.

O relație clară cu extremismul de dreapta poate fi recunoscută în multe dintre acțiunile sale, care includ incidentele de neonazism, rasism și xenofobie.

De exemplu, în 2021, în timpul unei percheziții la domiciliul fostului consilier federal și național al FPÖ, Hans Jörg Jenewein, au fost găsite un cuțit de alamă, bucăți de muniție și fotografii de pe telefonul mobil cu o legătură nazistă.

Infomațiile au devenit publice abia în aprilie 2024.

La începutul lunii ianuarie 2022, unul dintre principalii candidați ai partidului pentru consiliul local din Waidhofen, Austria Inferioară, a declarat într-un interviu că ultima carte pe care a citit-o a fost „Mein Kampf” a lui Adolf Hitler.

Într-un interviu din ianuarie 2023, președintele regional al FPÖ din Austria Inferioară, Udo Landbauer, a răspuns la o întrebare privind drepturile omului: „Aș apăra drepturile concetățenilor mei. Ce anume constituie un drept al omului? Eu fac distincție între cetățeni și non-cetățeni”.

FPÖ a câștigat alegerile europarlamentare din iunie, cu 25,5%, și va trimite la Bruxelles șase reprezentanți, dublu față de mandatul precedent. Nici aspirațiile FPÖ nu se opresc aici.

„Primul pas a fost făcut”, a declarat în duminica alegerilor europarlamentare președintele FPÖ, Herbert Kickl. „Următorul pas este Cancelaria federală”.

FPÖ, partid anti-imigrație, a fost criticat des în ultimii ani din cauza legăturilor sale cu ideile național-socialiste.

Vlaams Belang – Flanders

Vlaams Belang este un partid naționalist flamand de dreapta din Belgia, un instrument pentru o politică de identitate națională și culturală în Flandra.

Vlaams Belang luptă pentru o Flandră independentă. Acest lucru înseamnă că obiectivul final este dizolvarea structurii statului belgian și înființarea unui stat flamand independent, cu capitala la Bruxelles.

Partidul este foarte reticent și critic față de Uniunea Europeană, cu birocrația și interferența sa în domenii în care suveranitatea poporului ar trebui să prevaleze.

Vlaams Belang a obținut 14,5% din voturi la europarlamentare și și-a securizat trei eurodeputați, toți în grupul ID.

Svoboda a přímá demokracie (Libertate și democrație) este partidul extremist ceh care va trimite la Bruxelles, conform datelor existente pe site-ul Parlamentului European, un eurodeputat.

Cu 5,73% dintre opțiunile electoratului ceh, Svoboda a přímá demokracie s-a situat pe poziția a șaptea în alegerile europarlamentare de la începutul lui iunie 2024.

Partij voor de Vrijheid – PVV (Partidul olandez pentru libertate) va trimite șase europarlamentari în grupul ID. La europarlamentare, el s-a plasat pe poziția a doua, cu 16,97% din voturi.

PVV solicită, conform programului electoral prezentat olandezilor, o excludere voluntară a Olandei din politicile ce privesc azilul și migrația, mai multă suveranitate națională și mai puține competențe ale UE în cadrul politicilor interne, „fără isterie climatică” și mai mulți bani pentru cetățenii olandezi, nu pentru UE.

Dansk Folkeparti (Partidul Popular Danez) va trimite în grupul ID un singur eurodeputat, ca și în legislatura precedentă. Partidul s-a situat pe poziția a noua, cu 6,37% dintre opțiunile electoratului danez.

Ultimul pe lista ID conform configurării 2019-2024 a Parlamentului European este partidul conservator din Estonia – Eesti Konservatiivne Rahvaerakond (Partidul Popular Conservator) – care trimite un europarlamentar la Bruxelles.

Șoșoacă, refuzată de nemți

Niciunul dintre partidele suveraniste românești – S.O.S. România sau Alianța pentru Unirea Românilor(AUR) – nu au avut acces la grupările din jurul lui Marine Le Pen sau ale lui Viktor Orban.

„Există câteva asemănări ideologice între partidul SOS al Dianei Șoșoacă și posibilul nou grup Patrioții Europeni în ceea ce privește accentul pus pe suveranism, ura față de birocrația bruxelleză, afinitățile față de Rusia și mesajele anti-Ucraina”, spune Ionela Ciolan.

Experta spune că alianța ar însemna un cost important de imagine de ambele părți.

„Diana Șoșoacă nu a demonstrat că poate fi un om de echipă, iar Viktor Orban își dorește să-și crească influența și puterea la nivel european și ar fi o vulnerabilitate o astfel de alianță pentru el”, adaugă Ciolan.

Președinta S.O.S. România, Diana Șoșoacă, și europarlamentarul Luis Lazarus ar vrea să activeze în grupul format în jurul nemților de extremă-dreaptă AfD, în așa numitul grup al „Suveraniștilor”, care încă nu a fost înființat oficial.

Diana Șoșoacă, liderul partidului SOS.

În proiectul inițiat de către partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care a fost exclus anterior din grupul ID, Uniunea Națională, condus de Marine Le Pen, are cea mai importantă pondere.

Printre potențialii aliați ai AfD ar fi S.O.S. România, Se Acabó la Fiesta din Spania, NIKH din Grecia, Konfederacja din Polonia, Hnutie Republika din Slovacia și Mi Hazánk Mozgalom (Mișcarea Patriei Noastre) din Ungaria.

Doar că deja nemții au zis că nu vor să îi accepte pe europarlamentarii români printre ei.

Cum va fi configurația finală a eurogrupurilor și cât de slăbit va ieși grupul european în care activează deputații lui Marine Le Pen vom afla pe 8 iulie, când noul Parlament European își va intra în pâine.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

La Paris, Marine Le Pen își face planuri să câștige majoritatea în Parlament și să formeze primul guvern de extremă-dreaptă după cel de-al Doilea Război Mondial.

La Bruxelles, lucrurile se complică în grupul european Identitate și Democrație al cărui membru este RN, după câștigarea alegerilor europarlamentare la Paris.

„Patrioți pentru Europa”, grupul lui Viktor Orban

Cel care îi dă bătăi de cap lui Le Pen este Viktor Orban.

Premierul ungar a anunțat, fix cu o zi înainte de preluarea de către Ungaria a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, că are în vedere crearea unui noi grup politic în Parlamentul European.

În gruparea „Patrioți pentru Europa” ar urma să activeze Partidul Libertății (FPO) al extremei drepte din Austria, Fidesz al premierului ungar Viktor Orban și partidul populist ceh ANO, condus de Andrej Babis.

Prim-ministrul Viktor Orbán, președintele Fidesz, Herbert Kickl, președintele Partidului Libertății din Austria (FPÖ) și fostul prim-ministru ceh Andrej Babis, președintele partidului Acțiunea cetățenilor nemulțumiți (ANO), își strâng mâinile după parafarea înțelegerii.

„Ne asumăm responsabilitatea de a lansa această nouă platformă și această nouă facțiune. Vreau să fie clar că acesta este obiectivul nostru”, le-a declarat Orban reporterilor, la o conferință de presă comună cu liderul partidelor prietene din Cehia și Austria, făcând apel la sprijinul altor partide.

„Patrioții pentru Europa” va avea nevoie de sprijinul partidelor din cel puțin alte patru țări pentru a fi recunoscut ca grup oficial în Parlamentul European – unde grupurile de extremă-dreapta au înregistrat progrese.

Partidele din cel puțin un sfert din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt necesare pentru a forma oficial, un nou grup politic.

„O nouă eră începe aici, iar primul moment, poate decisiv, al acestei noi ere este crearea unei noi facțiuni politice europene care va schimba politica europeană”, a declarat Orban.

Cei trei bărbați au semnat un „manifest patriotic”, promițând „pace, securitate și dezvoltare” în locul „războiului, migrației și stagnării” aduse de „elita de la Bruxelles”, potrivit lui Orban.

Cele trei partide care alcătuiesc „Patrioții pentru Europa” au obținut cele mai bune rezultate în țările lor în timpul alegerilor europene de la începutul acestei luni.

La Bruxelles, FPO al lui Kickl face parte din grupul Identitate și Democrație, care mai include Uniunea Națională din Franța și Liga din Italia.

Mișcarea centristă ANO a fostului prim-ministru miliardar și eurosceptic Babis a anunțat săptămâna trecută, că părăsește grupul Renew Europe, al treilea ca mărime, în legislatura trecută.

Fidesz a rămas și el în afara grupurilor mai mari de când s-a despărțit de Partidul Popular European (PPE) – de centru-dreapta – în 2021 și a refuzat să activeze în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor, pentru că eurodeputații români din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au fost acceptați în grup.

În ultimele două zile, au apărut informații că și alte partide din grupul ID ar fi interesate să se alăture grupului lui Orban: PVV din Olanda și Vlaams Belang din Belgia.

„Dacă lucrurile vor merge în această direcție, s-ar putea ca majoritatea grupului ID să fie înghițită de «Patrioții» lui Orban. Însă nu vom avea o imagine clară până pe 8 iulie, fiindcă multe elemente depind de rezultatele alegerilor din Franța, negocierile dintre grupurile politice și compromisurile care se fac în spatele ușilor închise”, a explicat, pentru Europa Liberă, Ionela Ciolan, expertă în probleme europene la Maartens Center for European Studies din Bruxelles.

Expert: Am putea asista la o alianță Franța-Italia

O posibilă victorie a partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen în al doilea tur al alegerilor parlamentare din Franța va veni la pachet cu reducerea influenței Franței și a lui Macron în politica europeană pentru următorii ani, este de părere Ionela Ciolan.

Cercetătoarea pe probleme europene, Ionela Ciolan, spune că victoria de la Paris ar putea aduce Italia în prim-planul politicii europene, în locul Germaniei.

„La nivel european, motorul Franța-Germania va fi vulnerabilizat și s-ar putea să observăm dezvoltarea relației Franța-Italia ca pilon important în proiectul european. Am putea observa o tendință de a naționaliza politicile europene și reduce din influența și aria de lucru a Uniunii Europene”, explică Ciolan.

Printre politicile care ar putea suferi schimbări, cercetătoarea le enumără pe cele privind imigrația, politica de extindere a UE, reforma internă a Uniunii, poziția favorabilă Ucrainei precum și toate politicile de climă și ecologie.

În Parlamentul European, spune Ciolan, lucrurile sunt mai stabile după ce grupurile politice centriste proeuropene și-au menținut poziția de lideri ai PE și vor accede în majoritatea funcțiilor politice importante.

„Cu toate permutările care se fac pentru grupuri politice în Parlamentul European zilele acestea, influența dreptei radicale și a extremei dreapta rămâne într-o zonă controlată. Conform sondajelor, extrema dreapta a avut o creștere limitată în alegerile pentru europarlamentare și influența lor poate să afecteze doar 5% din procesul electoral european”, explică Ciolan.

Aliații europeni ai RN

Grupul ID, în care activează partidul lui Le Pen, are, în prezent, 49 de deputați din șapte țări – majoritatea provenind din partidul Liga din Italia și din RN (Uniunea Națională) din Franța.

Marco Zanni (Italia) a fost ales președinte al grupului în iulie 2019 și îi va expira mandatul luna aceasta. Este pentru a doua oară în Parlamentul European.

Grupul ID îl are ca vicepreședinte pe liderul formal al Uniunii Naționale, Jordan Bardella, cel care aspiră la funcția de premier dacă partidul său va obține majoritatea în urma turului al doilea de scrutin din Franța, de duminică, 7 iulie.

Conform propriei prezentări de pe site-ul Parlamentului European, ID se concentrează pe crearea de locuri de muncă și creștere economică, creșterea securității, combaterea imigrației ilegale, precum și pe reducerea birocrației în UE.

Lega per Salvini

Lega Nord („Liga Nordului”), în prezent Lega per Salvini („Liga pentru Salvini”), a fost fondată pe 4 decembrie 1989, prin fuziunea mai multor mișcări autonomiste regionale din nordul Italiei, cu obiectivul politic principal de a face din Italia un stat federal.

După o primă experiență cu guvernul național, care a durat câteva luni, în 1994, în anii 2000, Liga s-a alăturat coaliției de centru-dreapta care a obținut conducerea politică în alegeri.

Întâlnire a noii-drepte din 2017 unde apar, printre alții, Marine Le Pen și italianul Matteo Salvini.

La alegerile politice din 2018, partidul a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa (17,34% la Cameră, 17,63% la Senat) și poziția de lider al coaliției de centru-dreapta, asumându-și pentru prima dată, o dimensiune națională cu rezultate semnificative în partea central-sudică a țării.

La 1 iunie 2018, din cauza imposibilității de a forma o majoritate parlamentară de centru-dreapta, Liga a stipulat un contract guvernamental cu Mișcarea 5 Stele și a dat viață primului guvern condus de Giuseppe Conte, în care secretarul federal al partidului, Matteo Salvini, a deținut rolul de ministru de interne și vicepremier.

Pe 26 mai 2019, la alegerile europene, Liga s-a situat pe primul loc în Italia, cu 34% din voturi, iar în august și-a revocat sprijinul pentru guvernul Conte, din cauza refuzului Mișcării 5 Stele de a împărtăși rețetele politico-economice ale Liga.

Liga participă la guvernarea a nouă regiuni italiene, are președinții unora dintre cele mai importante (Lombardia, Veneto, Friuli-Venezia Giulia și Sardinia) și face parte din mai mult de o mie de administrații municipale din întreaga peninsulă italiană.

Cinci ani mai târziu, a scăzut semnificativ în opțiunile electoratului italian, care a preferat partidul premierei Georgia Meloni – Frații Italiei. Liga a pierdut 21 de locuri și trimite, în prezent, doar opt eurodeputați.

Printre ei nu se mai numără și Matteo Salvini.

Freiheitliche Partei Österreichs – câștigătorul alegerilor din Austria

Partidul Libertății este un partid populist, naționalist german, eurosceptic și de extremă dreapta din Austria, care este reprezentat în Consiliul Național, în toate cele nouă parlamente provinciale și în multe consilii municipale.

Se descrie ca un reprezentant al taberei a treia și se consideră moștenitorul „sistemului de valori național-liberal al revoluției burghezo-democratice de la 1848”.

Șeful Partidului Libertății de Extremă Dreapta din Austria (FPOe), Heinz-Christian Strache (stânga), în 2014, sărbătorind accederea în Parlamentul European al partidului de extremă dreaptă în 2014.

O relație clară cu extremismul de dreapta poate fi recunoscută în multe dintre acțiunile sale, care includ incidentele de neonazism, rasism și xenofobie.

De exemplu, în 2021, în timpul unei percheziții la domiciliul fostului consilier federal și național al FPÖ, Hans Jörg Jenewein, au fost găsite un cuțit de alamă, bucăți de muniție și fotografii de pe telefonul mobil cu o legătură nazistă.

Infomațiile au devenit publice abia în aprilie 2024.

La începutul lunii ianuarie 2022, unul dintre principalii candidați ai partidului pentru consiliul local din Waidhofen, Austria Inferioară, a declarat într-un interviu că ultima carte pe care a citit-o a fost „Mein Kampf” a lui Adolf Hitler.

Într-un interviu din ianuarie 2023, președintele regional al FPÖ din Austria Inferioară, Udo Landbauer, a răspuns la o întrebare privind drepturile omului: „Aș apăra drepturile concetățenilor mei. Ce anume constituie un drept al omului? Eu fac distincție între cetățeni și non-cetățeni”.

FPÖ a câștigat alegerile europarlamentare din iunie, cu 25,5%, și va trimite la Bruxelles șase reprezentanți, dublu față de mandatul precedent. Nici aspirațiile FPÖ nu se opresc aici.

„Primul pas a fost făcut”, a declarat în duminica alegerilor europarlamentare președintele FPÖ, Herbert Kickl. „Următorul pas este Cancelaria federală”.

FPÖ, partid anti-imigrație, a fost criticat des în ultimii ani din cauza legăturilor sale cu ideile național-socialiste.

Vlaams Belang – Flanders

Vlaams Belang este un partid naționalist flamand de dreapta din Belgia, un instrument pentru o politică de identitate națională și culturală în Flandra.

Vlaams Belang luptă pentru o Flandră independentă. Acest lucru înseamnă că obiectivul final este dizolvarea structurii statului belgian și înființarea unui stat flamand independent, cu capitala la Bruxelles.

Partidul este foarte reticent și critic față de Uniunea Europeană, cu birocrația și interferența sa în domenii în care suveranitatea poporului ar trebui să prevaleze.

Vlaams Belang a obținut 14,5% din voturi la europarlamentare și și-a securizat trei eurodeputați, toți în grupul ID.

Svoboda a přímá demokracie (Libertate și democrație) este partidul extremist ceh care va trimite la Bruxelles, conform datelor existente pe site-ul Parlamentului European, un eurodeputat.

Cu 5,73% dintre opțiunile electoratului ceh, Svoboda a přímá demokracie s-a situat pe poziția a șaptea în alegerile europarlamentare de la începutul lui iunie 2024.

Partij voor de Vrijheid – PVV (Partidul olandez pentru libertate) va trimite șase europarlamentari în grupul ID. La europarlamentare, el s-a plasat pe poziția a doua, cu 16,97% din voturi.

PVV solicită, conform programului electoral prezentat olandezilor, o excludere voluntară a Olandei din politicile ce privesc azilul și migrația, mai multă suveranitate națională și mai puține competențe ale UE în cadrul politicilor interne, „fără isterie climatică” și mai mulți bani pentru cetățenii olandezi, nu pentru UE.

Dansk Folkeparti (Partidul Popular Danez) va trimite în grupul ID un singur eurodeputat, ca și în legislatura precedentă. Partidul s-a situat pe poziția a noua, cu 6,37% dintre opțiunile electoratului danez.

Ultimul pe lista ID conform configurării 2019-2024 a Parlamentului European este partidul conservator din Estonia – Eesti Konservatiivne Rahvaerakond (Partidul Popular Conservator) – care trimite un europarlamentar la Bruxelles.

Șoșoacă, refuzată de nemți

Niciunul dintre partidele suveraniste românești – S.O.S. România sau Alianța pentru Unirea Românilor(AUR) – nu au avut acces la grupările din jurul lui Marine Le Pen sau ale lui Viktor Orban.

„Există câteva asemănări ideologice între partidul SOS al Dianei Șoșoacă și posibilul nou grup Patrioții Europeni în ceea ce privește accentul pus pe suveranism, ura față de birocrația bruxelleză, afinitățile față de Rusia și mesajele anti-Ucraina”, spune Ionela Ciolan.

Experta spune că alianța ar însemna un cost important de imagine de ambele părți.

„Diana Șoșoacă nu a demonstrat că poate fi un om de echipă, iar Viktor Orban își dorește să-și crească influența și puterea la nivel european și ar fi o vulnerabilitate o astfel de alianță pentru el”, adaugă Ciolan.

Președinta S.O.S. România, Diana Șoșoacă, și europarlamentarul Luis Lazarus ar vrea să activeze în grupul format în jurul nemților de extremă-dreaptă AfD, în așa numitul grup al „Suveraniștilor”, care încă nu a fost înființat oficial.

Diana Șoșoacă, liderul partidului SOS.

În proiectul inițiat de către partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care a fost exclus anterior din grupul ID, Uniunea Națională, condus de Marine Le Pen, are cea mai importantă pondere.

Printre potențialii aliați ai AfD ar fi S.O.S. România, Se Acabó la Fiesta din Spania, NIKH din Grecia, Konfederacja din Polonia, Hnutie Republika din Slovacia și Mi Hazánk Mozgalom (Mișcarea Patriei Noastre) din Ungaria.

Doar că deja nemții au zis că nu vor să îi accepte pe europarlamentarii români printre ei.

Cum va fi configurația finală a eurogrupurilor și cât de slăbit va ieși grupul european în care activează deputații lui Marine Le Pen vom afla pe 8 iulie, când noul Parlament European își va intra în pâine.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA




Recomandari STIRIdinROMANIA.ro

Nutriția și performanța fizică: Rolul alimentației echilibrate în susținerea activității fizice

Nutriția și performanța fizică sunt două aspecte strâns legate între ele, având un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării...

Read More...

Monumente de măiestrie: Arhitectura gotică și catedralele medievale

Arhitectura gotică este unul dintre cele mai impunătoare și fascinante stiluri arhitectonice din istoria umanității. Începută în Franța în...

Read More...

Pericolul marée roșie: consecințele devastatoare asupra mediului înconjurător

Dacă stai pe malul oceanului și vezi cum apa își schimbă culoarea într-un roșu înspăimântător, ar trebui să știi...

Read More...

Leave a reply:

Your email address will not be published.

CAPTCHA ImageChange Image

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mobile Sliding Menu

stiri & ziare online Adauga la Agregator.ro