Înalta Curte atacă la Curtea Constituțională și noua lege privind pensiile magistraților: „Proiectul discriminează magistrații”

Curtea de Casație și Justiție consideră că Guvernul nu a justificat urgența adoptării, că legea e neclară și imprevizibilă, că schimbările introduse sunt bruște și că magistrații sunt discriminați față de alte categorii cu pensii speciale.

„Proiectul de act normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu” și că „elimina, de facto, a declarat purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Victor Alistar

Reprezentantul ÎCCJ a mai spus că legea propusă de Guvern „încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrații, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului”.

ÎCCJ mai transmite guvernul nu a justificat urgența cu care a dorit adoptarea legii și că legea privind pensiile magistraților nu e o condiție din PNRR, așa cum a prezentat Guvernul.

De asemenea, magistrații de la Înalta Curte spun că Guvernul nu a prezentat date care să arate impactul economic al reformei pensiilor în anii următori.

Magistrații mai spun că noua lege propusă de guvernul Bolojan folosește termeni juridici care nu există în legislația actuală și nici nu sunt explicați în textul legii.

De asemenea, criticii susțin că proiectul de lege schimbă radical regulile privind pensionarea fără o perioadă de tranziție adecvată.

Conform datelor prezentate:

45% dintre magistrați ar avea vârsta de pensionare crescută brusc la 65 de ani;

21% ar trece brusc la 60-64 de ani.

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt dezavantajați față de alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, deși doar magistrații au un statut garantat constituțional.

Astfel, standardul minim de calcul pentru toate categoriile ar fi de 65% din veniturile brute. La magistrați, acest procent este mult mai mic, mai transmite ÎCCJ care mai susține că plafonarea la magistrați este de maximum 70% din venitul net, în timp ce alte categorii pot ajunge la 80% sau mai mult.

Decizia magistraților de la Înalta Curte de Casație de a contesta și al doilea proiect de lege propus de Guvern vine după ce prim-ministrului Ilie Bolojan și-a asumat marți răspunderea în Parlament.

Proiectul de lege, în prima sa variantă, a mai fost contestat la Curtea Constituțională.

Pe 20 octombrie, CCR a stabilit că legea nu respectă legea fundamentală, pentru că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.

Acest al doilea proiect de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament are o singură diferență majoră față de primul proiect respins de Curtea Constituțională.

Astfel, legea actuală legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10 cât era în primul proiect.

Principalele prevederi din legea privind pensiile magistraților din România, respinsă de CCR, din cauza lipsei unui aviz al CSM

• vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi egală cu cea din sistemul public de pensii, adică 65 de ani;
• magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
• pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net înainte de pensionare;
• magistrații se pot pensiona anticipat dacă au 35 de ani vechime, dar dacă nu au împlinit vârsta standard de 65 de ani, li se aplică o penalizare anuală de 2% din cuantumul pensiei până la împlinirea vârstei de pensionare;
• există o eșalonare, până în 2036, a creșterii vârstei de pensionare.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

Pentru noua lege Guvernul a îndeplinit așteptat avizul consultativ al CSM, care a fost unul negativ.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.