Germanii aleg noul parlament. Sondajele sugerează o schimbare spre dreapta

Germanii au început duminică dimineață să voteze la alegerile parlamentare, un scrutin în urma căruia se așteaptă ca blocul CDU/CSU al lui Friedrich Merz să recâștige puterea, iar Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune de extremă dreapta, să obțină cel mai bun rezultat de până acum.

Conservatorii din CDU/CSU au condus în mod constant sondajele de opinie, dar este puțin probabil să obțină o majoritate, ca urmare a fragmentării politice din Germania, și cel mai probabil vor forma o coaliție pentru a putea forma noul guvern.

Campania a scos la iveală diviziuni puternice cu privire la migrație și la modul în care AfD, susținută de miliardarul Elon Musk, a abordat această campanie.

Cu câteva zile înainte de ziua votului, aproximativ 20% dintre alegători spuneau că sunt indeciși pe cine să trimită în parlamentul federal german.

Îți mai recomandăm

Atitudinile față de migrație s-au înrăutățit în ultimii ani și reprezintă o schimbare profundă față de cultura „Refugiații sunt bineveniți” din timpul crizei migranților de acum un deceniu.

De asemenea, cu privire la nivelul de trai, germanii sunt mai pesimiști acum față de orice alt moment de la de la criza financiară din 2008 încoace. Procentul celor care spun că situația lor se îmbunătățește a scăzut brusc: de la 42% în 2023 la 27% în 2024, potrivit institutului de sondare Gallup.

Cea mai mare economie europeană este orientată spre export și s-a bazat mult timp pe SUA pentru securitatea sa, lăsând în acest mod să crească vulnerabilitățile.

Se întâmplă acest lucru și ca urmare a amenințărilor președintelui american Donald Trump cu privire la un posibil război comercial SUA-Europa și încercările de a accelera un acord de încetare a focului pentru Ucraina fără implicarea europeană.

Candidații principali

Pe primul loc în sondajele de opinie este CDU-CSU (Uniunea Creștin-Democrată / Uniunea Social-Democrată), partidul de centru-dreapta condus de Friedrich Merz.

Partidul a scăzut recent în sondaje, ajungând la 27%, în urma unei colaborări de principiu cu extrema dreaptă AfD la un vot pe tema migrației. A fost un episod la care mulți germani au reacționat negativ, fiind organizate mari manifestații.

Merz speră să nu aibă nevoie decât de un singur partid partener de coaliție – fapt care ar fi realizabil doar dacă partidele mai mici, precum Stânga, neoliberalii de la FDP sau conservatorii de stânga de la BSW nu intră în Parlament – deci dacă locurile în legislativ s-ar împărți în proporție mai mare între principalele partide.

Pe locul doi sunt anti-imigraționiștii și euroscepticii de dreapta de la AfD (Alianța pentru Germania), conduși de Alice Weidel, care se bucură de sprijinul unei cincimi din alegătorii germani.

În jurul AfD s-a creat un firewall, un zid care interzice la nivel moral colaborarea tacită a partidelor democratice cu ei și aducerea lor la guvernare.

Social-Democrații conduși de cancelarul Olaf Scholz sunt pe locul trei la nivel național, cu un sprijin de 17%.

Verzii, conduși de Robert Habeck, ministrul Economiei și Climei în guvernul demisionar, sunt cotați cu 12%, cu mult sub vârful electoral din 2019, din timpul manifestațiilor legate de schimbările climatice.

Dintre miniștrii lor în guvernul Scholz, cea mai cunoscută membră a fost probabil Annalena Baerbock, ministra de Externe.

Die Linke (Stânga), condusă de un trio care-i propune drept cancelari pe Heidi Reichinnek și pe Jan van Akken, s-a bucurat recent de o creștere în sondaje și pe rețelele sociale, provocat de nemulțumirea publică a cooperării creștin-democraților cu extrema dreaptă.

Sondajele arată între 7 și 9% dintre voturi pentru Stânga, față de cele 4 procente preconizate în ianuarie.

BSW (Alianța Sahra Wagenknecht), condus de Sahra Wagenknecht, este un partid format în 2023 de o facțiune care s-a desprins de Stânga. Se declară în mod netradițional conservator… stângist, are orientare mai degrabă prorusă și se învârte în jurul cifrei de 5%, la preferințe.

FDP (Partidul Liber Democrat), condus de Christian Lindner, este un partid neoliberal care a făcut parte din coaliția din ultimii ani și din multe altele, înainte. Ar fi fost un partener de coaliție interesant pentru CDU, dacă s-ar fi bucurat de sprijin mai mare în rândul alegătorilor: partidul are însă o intenție de vot sub 5%.

Cum funcționează alegerile parlamentare din Germania?

Bundestagul este parlamentul federal german și, împreună cu Bundesratul, unde sunt reprezentanții celor 16 landuri germane, formează legislativul țării.

Toate proiectele de lege trebuie dezbătute mai întâi în Bundestag, unde pot fi și modificate, iar apoi Bundesratul le poate accepta sau respinge fără amendamente.

În ziua alegerilor, nemții au două voturi: unul pentru lista de partid și unul pentru un reprezentant al circumscripției lor.

De exemplu, un alegător cu convingeri de centru-stânga poate vota cu Social-Democrații, dar cu un candidat local foarte popular din partea unui alt partid: să spunem Verzii.

Astfel, un candidat cu suficiente voturi în propria circumscripție poate ajunge direct în Bundestag „pe cont propriu”, indiferent de rezultatul partidului.

Partidele pot intra în Bundestag dacă trec pragul de 5% sau dacă câștigă trei mandate individuale. Neoliberalii de la FDP, de exemplu, țintesc de obicei voturile pentru partid și nu propun candidați-star care să câștige mandate individuale.

Pot vota în jur de 60 de milioane dintre cei 83 de milioane de locuitori ai Germaniei. În general, prezența la vot este destul de ridicată: peste trei sferturi dintre nemții cu drept de vot au fost la urne în ultimele două alegeri parlamentare.

Este rar ca un partid din Germania să treacă de pragul de 50% de voturi necesar pentru o majoritate absolută în parlament, astfel că adesea ajung să se formeze coaliții sau cel puțin alianțe.

În general, liderul partidului din coaliție cu cel mai mare procentaj din coaliție preia postul de cancelar, în timp ce liderul partenerului secundar devine ministru de Externe.

Pentru ca un candidat să devină cancelar, acesta trebuie aprobat de 50% + 1 din membrii Bundestagului. Dacă un candidat trece prin mai multe runde de vot și nu este aprobat, președintele Germaniei poate să-l numească în funcție cu susținere minoritară ori să convoace din nou alegeri.

Știre scrisă cu sprijinul relatărilor Reuters și RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.