Fără regrete: prizonierii belaruși eliberați spun că decizia de a îl contesta pe Lukașenko a fost cea corectă

La o zi după ce au fost eliberați în urma unui acord mediat de Statele Unite cu Minsk, mai mulți prizonieri politici belaruși care au petrecut mai mult de patru ani după gratii au afirmat că nu regretă că s-au opus liderului autoritar Aleksandr Lukașenko.

Într-o declarație făcută duminică, pe 14 decembrie, în fața reporterilor, în orașul ucrainean Cernigău, două dintre figurile importante ale mișcării de opoziție din 2020, Viktar Babarika și Maria Kalesnikava, au spus că simt că au câștigat o bătălie, în ciuda faptului că au pierdut ani din viețile lor.

„Există momente în care trebuie să faci alegeri dificile. Mi-am susținut valorile și nu sunt singura – mulți dintre noi suntem așa”, a spus Kalesnikova.

Unul dintre liderii protestelor care au urmat alegerilor prezidențiale disputate din august 2020, care i-au adus lui Lukașenko un al șaselea mandat, Kalesnikova a fost condamnată, în septembrie 2021, la 11 ani de închisoare pentru crearea unei organizații extremiste și reprezentarea unei amenințări la adresa securității naționale, printre alte acuzații.

Kalesnikava este unul dintre cei 123 de prizonieri politici eliberați sâmbătă, pe 13 decembrie, în urma acordului încheiat după ce Washingtonul a indicat că ridică sancțiunile asupra exporturilor de îngrășăminte din Belarus.

Printre alți prizonieri notabili eliberați se numără o altă figură importantă a mișcării de opoziție din 2020, Viktar Babarika, și laureatul Premiului Nobel pentru Pace din 2022, Ales Bialiațki.

Belarusul a fost supus unor sancțiuni occidentale paralizante impuse în urma cooperării țării cu Rusia în invazia la scară largă a Ucrainei din februarie 2022. A făcut, în ultimele luni, o serie de eliberări de prizonieri, deși sute de persoane – multe clasificate drept prizonieri politici – rămân în arest.

„Suntem bucuroși că atât de mulți oameni au fost eliberați și, bineînțeles, așteptăm noi măsuri”, a spus Kalesnikava.

Viktar Babarika, care a vorbit și el la conferința de presă, a menționat, de asemenea, că sute de prizonieri politici rămân în Belarus. „Ar fi o mare trădare” să-i uităm, a adăugat el.

„Nu regret ceea ce am făcut”, a spus el. „Nu am pierdut, am câștigat. Nu am primit un premiu, dar ne-am dovedit a fi mai puternici.” Babarika a fost condamnat în iulie 2021 la 14 ani de închisoare sub acuzația de luare de mită și spălare de bani, acuzații pe care el și susținătorii săi le-au numit represalii politice pentru contestarea lui Lukașenko.

Opoziția și guvernele occidentale spun că Sviatlana Țihanouskaia, care a fost forțată să se exileze, a câștigat alegerile prezidențiale din Belarus din 2020, al căror rezultat nu a fost recunoscut de Statele Unite, Uniunea Europeană și alte câteva țări. Mii de persoane au fost reținute după protestele care au urmat și au existat informații credibile despre tortura și relele tratamente aplicate deținuților de către forțele de securitate. Mai multe persoane au murit în timpul represiunii.

Lukașenko, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a autorizat în ultimul an eliberarea mai multor prizonieri, în încercarea de a îmbunătăți relațiile cu Occidentul, după ce a fost izolat din cauza felului în care tratează drepturile omului și libertățile democratice.

Liderul belarus, care conduce țara cu o mână de fier din 1994, speră că relațiile mai bune vor duce la o relaxare a sancțiunilor occidentale, impuse în urma cooperării țării cu Rusia în invazia sa la scară largă a Ucrainei din februarie 2022.

„Diplomația umanitară salvează vieți, dar nu putem uita că regimul ilegitim încă terorizează poporul nostru și susține războiul Rusiei”, a spus
Țihanouskaia într-o postare pe X, după eliberarea de sâmbătă.

„Scopul nostru rămâne neschimbat: libertate pentru toți prizonierii politici și Belarus democratic și independent”, a adăugat ea.

Președintele SUA, Donald Trump, care a surprins pe mulți vorbind la telefon, în august, cu Lukașenko, a declarat în septembrie că este convins că națiunea est-europeană va elibera mulți dintre sutele de prizonieri politici pe care îi deține.

Grupul pentru drepturile omului Viasna, fondat de Bialiațki, afirmă că, pe 30 noiembrie, 1.222 de prizonieri politici erau deținuți în Belarus – printre ei, 199 de femei.

Acesta a adăugat că, din septembrie, grupul a desemnat peste 150 de noi persoane drept prizonieri politici. „Negocierea eliberării unor persoane în schimbul unor concesii față de un regim autoritar subminează principiile fundamentale ale modului în care democrațiile ar trebui să interacționeze cu astfel de regimuri”, a declarat Aleksandr Morozov, jurnalist rus și cercetător la Centrul Academic Boris Nemtsov de la Universitatea Carol din Praga, într-un interviu acordat Serviciului Belarus al RFE/RL.

„Lukașenko nu eliberează oameni sub presiune; o face ca parte a unui acord – un schimb, un schimb reciproc avantajos. Este un schimb, nu o concesie unilaterală”, a adăugat el.

Spre deosebire de un comunicat de presă anterior de luna trecută, în care se spunea că 31 de prizonieri au plecat din Belarus spre Lituania vecină, acordul din 13 decembrie a prevăzut că toți, cu excepția a nouă, să meargă în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a declarat jurnaliștilor pe 14 decembrie, potrivit Ukrinform, că, înainte de eliberare, șeful serviciilor secrete militare ucrainene, Kirilo Budanov, i-a raportat că „partea belarusă era gata să predea prizonieri politici, dar nu dorea să facă acest lucru prin intermediul altor țări ale UE”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.