Bucureşti. MINI a împlinit 66 de ani. Marca de
automobile este un pop culture icon unic: în egală măsură a fost
condus de case regale și vedete de Holywood; a strălucit pe marele și
micul ecran; este o legendă pe marele și micul ecran; a inspirit mari
artiști de pe scena muzicală sau scena modei. În București MINI a
primit o petrecere aniversară care este în egală măsură o invitație la
explorare urbană – #ArtaÎnMișcare, o prezentare a cătorva dintr-o
serie de galerii de artă bucureștene.
MINI a avut o aniversare specială în București. Aceasta a inclus o
serie de prezentări la cafenele emblematice din oraș – Boiler x Guido,
Eshte, Throwback, Utopia. Continuând un proiect inițiat în urmă cu un
an, o flotă de modele MINI a fost baza descoperirii unor spații
culturale din oraș – o serie de galerii de artă: Salon de Papier by
Mobius x Cartierul Creativ, The Institute prin spațiul Amzei Creative
Corner, SAC, Scânteia+.
“MINI este un automobil perfect pentru explorările urbane, București
este un oraș efervescent. Se dezvoltă și oferă multe suprize
valoroase, mai ales în ceea ce privește scena culturală – de la street
art, la galerii și festivlauri – capitala este plină de comori. Prin
acest proiect am dorit să aducem în atenția tuturor o parte din
motivele pentru care iubim acest oraș. Cum puteam să o facem mai bine,
decât într-o mașină pe care a creat fascinație în atât de multe forme?
Un pop culture icon dedicat (re)descoperirii unui oraș care are atâtea
de oferit”, explică Alex Șeremet, Corporate Communication Manager BMW
Group România.
MINI – De la automobil economic la pop culture icon
Pe 26 august 1959, British Motor Corporation a dezvăluit primul Mini:
nimeni nu își imagina ce impact avea să aibă conceptul inovator al
strălucitului inginer britanic Alec Issigonis asupra lumii auto. La 66
de ani de la lansarea Mini clasic, marca MINI rememorează decenii de
succes în motorsport, inovaţie, design revoluţionar şi plăcere
inconfundabilă de a conduce în stilul inconfundabil go-kart.
În 1959, modelele Mini erau răspunsul inginerului Alec Issigonis la
criza petrolului şi cererea pentru un automobil economic şi accesibil.
Celebrul John Cooper, pionierul monoposturilor de Formula 1 cu motor
amplasat în spate, a văzut în noi lansatele Mini potenţialul
performanţelor în curse. Aşa se năşteau versiunile Mini-Cooper şi la
scurtă vreme apăreau primele succes importante în special în cursele
de raliuri. Prima victorie importantă era asigurată de echipajul
feminin Pat Moss şi Ann Wisdom câştigă Raliul Lalelor (Raliul
Olandei), în 1962. Urma seria în Raliul Monte Carlo cu Paddy Hopckirk
şi primii “finlandezi zburători” – Timo Makinen şi Rauno Aaltonen.
Micul model fascina şi crea un număr incredibil de fani și intra în legandă.
Creatoarea de modă Mary Quant lansa celebra rochie “Mini” în 1964 cu
numele împrumutat de marca britanică. Paul Smith este un alt legendar
creator de modă care de-a lungul timpului a fost inspirat de MINI și,
în egală măsură, a inspirat marca prin creația sa.
Cool în competiții și în lumea modei, fascinația Mini devenea
universală. Presonalităţi precum actori faimoşi, preucm Steve McQueen,
Jams Garner, Peter Sellers, Clint Eastwood, Brigitte Bardot, Twiggy,
membrii formaţiei Beatles, producătorul Simon Cowel, Nike Nesmith (The
Monkees) sau membrii ai Casei Regale a Marii Britanii au deţinut de-a
lungul timpului modele mărcii britanice. Sunt emblematice legăturile
cu propriile modele Mini pe care artişti împărtăşite de artişti precum
Madonna în “American Life” sau Chris Rea în “Driving Home for
Christmas”, la fel cum sunt apariţiile în cele două filme “The Italian
Job” sau ca automobil al lui Mr. Bean. De-a lungul timpului Mini şi
MINI au demosntrat că sunt mai mult decât o marcă de automobile, ci un
din simbolurile britanice esenţiale.
Mini a devenit în egală măsură fascinant, dar a rămas accesibil.
O dovadă este că mai mulți piloți valoroși au început cariera cu un
Mini, printre aceștia marii rivali James Hunt (a debutat pe circuit)
și Niki Lauda (la curse de viteză în coastă). Mai a dus mai departe
povestea motorsport cu 6 victorii spectaculoase în Raliul Dakar. În
România a scris istorie cu un proiect electric revoluționar al Engage
Racing și a stabilit o permieră în istoria motorsportului: titlul de
campion al unui automobil electric în luptă cu mașini cu motoare cu
ardere internă.
Odată cu relansarea familiei MINI în ultimii doi ani, marca a adus o
nouă interpretare modernă al unui design emblematic: cu o nouă
generaţie a modelelor MINI Cooper şi MINI Countryman, alături de
premiera mondială a MINI Aceman şi lansarea noului MINI Cabriolet, MINI.
Galeriile din turul #ArtaÎnMișcare
Salon de Papier by Mobius x Cartierul Creativ
https://www.mobius-gallery.com/salon-de-papier
Este primul spațiu din România dedicat exclusiv artei contemporane pe
hârtie, cu un program expozițional axat pe teme și momente relevante
din peisajul social contemporan, ce reunește galerii locale și
internaționale, artiști independenți, colecționari și publicul larg.
The Institute prin spațiul Amzei Creative Corner
Expoziției foto „UN ASFINȚIT MAI PUȚIN CA PERFECTUL”, un proiect al
artistei Claudia Retegan, care tratează percepția imaginilor și modul
prin care le atribuim sensuri și înțelesuri.
„Proiectul Claudiei Retegan își propune să extindă câmpul de
investigare al fotografiei din perspectiva percepției imaginilor și a
modurilor prin care le atribuim sensuri și înțelesuri. Ce gândim și
simțim în fața imaginilor atunci când subiectul reprezentat nu este
clar definit și simplu de identificat? În cazul fotografiei
documentare, răspunsul este simplu și direct. Aflăm informații despre
ceva ce există undeva într-un anumit moment de timp. Dacă subiectul se
diluează în fluxul de informații vizuale, atunci, în mod firesc,
pentru spectatorul avizat, atenția este direcționată asupra procesului
de înțelegere și interpretare a imaginilor, precum și a modului de
prezentare a fotografiei într-un context artistic.
Situațiile vizuale realizate de artistă în spațiul galeriei presupun
coabitarea mai multor elemente, forme plane din vinil ce consonează
cromatic cu imaginile fotografice care, la rândul lor, sunt construite
prin suprapunerea mai multor imagini. Această tehnică a fotomontajului
are rădăcini istorice în practicile artistice ale suprarealiștilor din
primele decenii ale secolului XX când, prin juxtapunerea mai multor
imagini, ei urmăreau să deturneze atenția privitorului de la lumea
reală proiectându-l astfel în universul subconștientului.
Dacă ar fi să contextualizez proiectul Claudiei Retegan, l-aș integra
în cadrul practicilor post-fotografice nu din perspectiva anulării
funcției de reprezentare a fotografiei, ci din acea a construirii
minuțioase și „lente” a imaginilor cu scopul de a reflecta asupra
modului prin care le atribuim sensuri și înțelesuri. Și, nu în ultimul
rând, aș menționa că felul în care artista gândește, elaborează și
prezintă imaginile vine din tradiția post-modernă a anilor ’80, cu
interesul pentru plasticitate.” (Matei Bejenaru)
Scânteia+
https://scanteia.org
Marcând doi ani de la deschiderea Atelierelor Scânteia, Various
Positions reunește practicile a paisprezece artiști care activează în
medii diverse, de la fotografie și pictură la muzică și sculptură.
Expoziția aduce împreună lucrări realizate în ateliere începând cu
septembrie 2023 și adresează lipsa acută a spațiilor dedicate
artiștilor, subliniind importanța lor fundamentală pentru vitalitatea
și continuitatea scenei culturale locale.
/SAC
https://sacbucharest.com
Coding Drops continuă explorarea interdisciplinară a Asociației
Qolony asupra teritoriilor modelate de apă, precum Delta Dunării,
extinzând această investigație către intersecțiile dintre
senzorialitatea mediului, comunicarea mediată prin fluide și poetica
percepției. În colaborare cu Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) și Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației
(INFLPR), expoziția își ancorează gesturile speculative într-un cadru
de cercetare științifică și artistică contextualizată. Artiștii au
realizat expediții pe teren și observații in situ, au colectat probe,
au dialogat cu cercetători și au experimentat cu tehnologii optice și bio-inspirate.
Astfel, instalațiile prezentate reflectă asupra fluidității nu doar
ca proprietate materială, ci ca mod de gândire – un cadru conceptual
care respinge controlul, cultivă relaționarea inter-specii și
îmbrățișează incertitudinea. Ioana Vreme Moser, Mark IJzerman și
Floriama Cândea explorează, fiecare, câte o dimensiune a sistemelor
fluide ca forme de expresie și interpretare. De la ritmurile
nautofoanelor la pulsațiile luminoase declanșate de respirație, până
la urmele chimice ale apelor contaminate, Coding Drops ne invită să
percepem lumea nu prin structuri fixe, ci prin sisteme instabile,
permeabile, reactive.
În lucrările lor, fluidele devin limbaje, corpuri senzoriale,
purtătoare de memorie și transformare. Ele nu doar transportă
informație sau memorie – ci modelează, distorsionează, suspendă,
granițele dintre mesaj și zgomot, dintre structură și derivă. O
picătură de apă poate păstra urme chimice ale unei istorii
industriale. O respirație poate declanșa un schimb invizibil. Un
semnal sonor poate traversa ceata cu un ritm codificat. Astfel,
fluidele devin deopotrivă semnal și mediu – arhive ecologice și
instrumente ale speculației. În Nautophone Telecom, Ioana Vreme Moser
reconstruiește un circuit pneumatic, în care impulsuri de aer
comprimat reactivează semnalele acustice folosite odinioară pentru
navigație în Delta Dunării – transformând presiunea aerului în
prezență acustică și expresie ritmică. În Neural Bloom, Floriama
Cândea creează o rețea de noduri sculpturale luminoase, inspirate de
plante acvatice și de relațiile de schimb dintre ele. Fiecare nod
„respiră” în răspuns la CO₂-ul din expirația vizitatorului – aducând
în prim-plan atmosfera ca bun comun fragil și partajat. În Watershed
(Final Call), Mark IJzerman urmărește traseul apei contaminate care
străbate straturile filtrante ale deltei, folosind textile reactive,
sunete subacvatice și proiecții microscopice pentru a face vizibilă
comunicarea deficitară în ecosisteme supuse presiunii, poluării.
În fiecare dintre aceste lucrări, sistemele fluide modulează
informația într-un mod care rezistă repetiției și controlului.
Fluidele leagă corpuri, formează infrastructuri comune și creează
premisele unei colaborări involuntare. Ele se schimba, pulsează și se
află mereu în pragul unei noi forme. În acest fel, oglindesc logica
ecosistemelor și a dinamicilor sociale – non-lineare, neimediate,
reactive, cateodata încurcate și lente în procesul de refacere.
Într-o lume marcată de temperaturi în creștere, semnale care dispar
și ecologii în transformare, poate că nu contează atât de mult cât de
clar vorbim, ci cât de atent învățăm să ascultăm.
GAEP Gallery, un duo show
https://www.gaepgallery.com/
Structurile noi create de Vlad Albu în seria Holders ne confruntă cu
o situație tensionată. Diverse obiecte fragile sunt ținute precar de
alte obiecte – sisteme de sprijin pline de grijă, dar imperfecte. În
orice moment există pericolul de prăbușire. Lucrurile sunt, la
propriu, pe muchie. Devenim atenți la propria noastră prezență în
spațiu, în vecinătatea acestei stări delicate de echilibru. Vor
continua obiectele să fie ținute? Vom fi noi capabili să rezistăm?
Holders încorporează preocupările artistului față de chestiuni legate
de ontologia obiectelor, puterea relațională ce apare într-un
asamblaj, relația corpului uman cu spațiul construit și semnificația
obiectelor dincolo de funcția lor. Integrând un subtil comentariu
critic la adresa cerințelor contemporane de utilitate și eficiență,
piesele sculpturale redirecționează atenția către alte imperative: a
(sus)ține și a avea grijă, cel din urmă văzut ca „o problemă politică
și etică, chiar și atunci când ia forma unui gest aparent simplu de
suport” (María Puig de la Bellacasa).
Esențială în lucrările Robertei Curcă din expoziție este întrebarea:
cum vizualizăm trecerea timpului și înțelegem experiența noastră în
această privință? Artista folosește tipare și sisteme deja existente,
standard, prefabricate – precum calendare, mostrare, șabloane și
matrici – pentru a organiza o abundență de gânduri, experiențe și
emoții. Ordinea impersonală a modelelor originale este neutralizată de
caracterul profund personal al imaginilor și textelor ce compun
desenele. Adesea, aceste elemente nu sunt ierarhizate. Niciunul nu
este mai important decât altul – o „nivelare” ce poate fi citită
dintr-o perspectivă existențială: totul contează, fiecare moment este
special, fiecare acțiune sau stare emoțională are însemnătate.
Dacă „tipurile de ordine sunt forme ale gândurilor” (Mel Bochner),
organizarea metodică a materialului de către Roberta Curcă în desene
zilnice, calendare lunare, note sezoniere și mostrare anuale devine un
sistem de reflecție asupra timpului simțit, trăit și pus în acțiune.
