Valoarea acțiunilor Apple a scăzut într-o singură zi cu 8,7%, ceea ce înseamnă o pierdere totală a valorii companiei de aproape 300 de miliarde de dolari.
Pentru comparație, PIB-ul României în 2024 a fost de aproximativ 380 de miliarde de dolari.
Compania Apple are centre importante de producție în țări asiatice, vizate de Donald Trump cu taxe mari. Specialiștii spun că a fost cea mai gravă scădere înregistrată de capitalizarea de piață a Apple.
Acțiunile NVIDIA, cel mai mare producător de cipuri pentru domeniul Inteligenței Artificiale, au scăzut cu 6,4%, echivalentul a 171,9 miliarde de dolari.
Acțiunile Amazon au scăzut cu 8%, ceea ce s-a tradus într-o pierdere a valorii companiei de 166 de miliarde de dolari.
Firmele de îmbrăcăminte americane au fost lovite puternic. Companii ca Nike, Ralph Lauren sau Garmin au înregistrat pierderi semnificative pentru că au centre mari de producție în țări puternic lovite de taxele lui Donald Trump: Vietnam, Indonezia și China.
Pierderile totale înregistrate pe 3 aprilie de aceste firme au depășit 40 de miliarde de dolari.
Valoarea la bursă a trei mari bănci americane, Citigroup, Bank of America, JPMorgan Chase & Co, a scăzut cu aproximativ 50 de miliarde de dolari.
Companiile petroliere și de gaze Exxon Mobil sau Chevron au pierdut împreună peste 20 de miliarde de dolari.
Producătorul auto Stellantis a declarat că va concedia 900 de lucrători de la cinci fabrici din SUA ca urmare a unei opriri temporare a producției în Canada și Mexic, după anunțul privind tarifele separate impuse de Trump de 25% pentru importurile de mașini străine, scrie Financial Times.
O formulă contestată de economiști
Președintele Donald Trump a lansat miercuri un război comercial al SUA cu fiecare țară printr-o serie întreagă de taxe vamale care urmează să intre în vigoare aproape imediat. Taxele cele mai mari au fost impuse Chinei și unor țări asiatice foarte importante pentru firmele de producție manufacturieră americane.
Donald Trump a numit taxele impuse drept „reciproce” și a spus că scopul lor e să echilibreze tarifele impuse de fiecare țară importurilor din SUA.
Analiștii afirmă însă că modul de calcul al cotelelor taxelor nu corespunde nivelurilor impuse Statelor Unite de către țările vizate.
Administrația Trump a folosit un calcul simplu pentru: deficitul comercial al țării împărțit la exporturile sale către Statele Unite, iar rezultatul e împărțit din nou la doi.
De exemplu, deficitul comercial al Americii cu China în 2024 a fost de 295,4 miliarde de dolari.
Statele Unite au importat bunuri chinezești în valoare de 439,9 miliarde de dolari. Asta înseamnă că excedentul comercial al Chinei cu Statele Unite a fost de 67% (295,4/ 439,9) din valoarea exporturilor sale, o valoare pe care administrația Trump a etichetat-o drept „taxă percepută SUA”. Pentru a obține noul tarif impus de SUA Chinei, 67 a fost împărțit la 2 și a rezultat 34 (rotunjit).
CNN citează specialiști care spun că Administrația Trump nu a folosit tarifele impuse de o anumită țară Statelor Unite, ci a pornit calculul de la valorile comerțului bilateral.
Primul care a remarcat principiul pe baza căruia au fost calculate așa-numitele taxe „reciproce” a fost economistul James Surowiecki. Administrația Trump a confirmat ulterior că acesta a fost calculul pe care l-a folosit.
Prin această formulă, administrația Trump a calculat rate extrem de mari pentru anumite țări, inclusiv un nou tarif de 34% impus Chinei, 46% pentru Vietnam și 20% pentru Uniunea Europeană.
Felix Tintelnot, profesor asociat de economie la Universitatea Duke, citat de Time, spune că această metodă de calcul are probleme majore, pentru că se bazează pe date legate de comerțul bilateral, care se pot schimba de la un an la altul.
„Să presupunem că deficitul comercial din Vietnam se reduce în următorul an. Ei bine, atunci și cota taxei ar trebui să se schimbe. Dar acum participanții la piață trebuie să prognozeze cât de mult se va schimba deficitul comercial cu țările individuale”, spune Tintelnot.
Profesorul spune că deficitul comercial țintit de Trump este cauzat de alți factori din economie, structura producției, resursele existente, productivitatea, lanțuri de aprovizionare, care nu au nimic de-a face cu nivelul taxelor vamale.
Un exemplu că taxele impuse de Trump nu sunt reciproce este cazul Israelului, mai arată experții.
Israelul a eliminat taxele pentru bunurile americane pe 1 aprilie, dar a fost afectat puternic de o taxă mare, de 17%, anunțată pe 2 aprilie.
„Faptul că țările care percep taxe zero de la SUA au fost lovite de taxe ilustrează faptul că acestea nu sunt tarife reciproce în adevăratul lor sens”, spune Tintelnot.
Brian Bethune, profesor de economie la Boston College, susține că administrația Trump nu ar fi trebuit să calculeze noile taxe cu aceeași formulă pentru țări cu poziții economice și relații atât de diferite cu SUA, folosind aceeași formulă.
„Tratând toate țările mici în curs de dezvoltare în același mod în care tratezi Uniunea Europeană pare scandalos”, spune Bethune. „Unele dintre aceste țări cu economii relativ mici și mai fragile ar putea avea o abordare diferită a comerțului. Aceasta este problema atunci când le pui pe toate laolaltă”, a mai spus profesorul de economie.
Bethune e de părere că o recesiune este „inevitabilă” în contextul noilor măsuri.
La rândul lui, Mike O’Rourke, strateg șef de marketing la Jones Trading, citat de CNN, spune că felul în care au fost calculate taxele va avea consecințe severe pentru țările pe care companiile americane se bazează foarte mult în lanțul lor de aprovizionare.
El a adăugat că „este greu de imaginat cum aceste tarife nu ar face ravagii în marjele de profit ale marilor corporații multinaționale”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA
În plus, ar putea să-ți placăMai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
