Dincolo de PIB: regândirea prosperității pentru generațiile viitoare

De-a lungul decadelor, creșterea economică a fost considerată cea mai clară măsură a progresului. Totuși, o creștere a PIB-ului nu se traduce întotdeauna în vieți mai fericite și mai sănătoase, iar costurile sociale și de mediu ale creșterii devin din ce în ce mai greu de ignorat.

Martijn Burger, profesor de economie a fericirii la Open Universiteit din Olanda, consideră că este timpul să lărgim discuția.

„Ne concentrăm pe bunăstarea subiectivă”, a spus el. „Este vorba despre cum se simt oamenii cel mai mult timp și dacă sunt mulțumiți de viețile lor.”

În loc să se concentreze exclusiv pe producția economică, Burger și colegii săi explorează ceea ce le permite oamenilor să trăiască vieți lungi, satisfăcătoare și semnificative, asigurând în același timp că generațiile viitoare pot face la fel.

Această întrebare se află în centrul unei inițiative de cercetare finanțate de UE, numită WISER, care se desfășoară între 2023 și 2026, coordonată de Burger.

Inițiativa reunește peste 20 de universități și instituții de cercetare europene, precum și parteneri de cercetare cheie din cinci continente, acoperind discipline de la economie și psihologie la sustenabilitate, sănătate și politici publice.

Obiectivul lor este de a dezvolta un cadru care să ajute factorii de decizie să echilibreze prosperitatea economică cu bunăstarea durabilă pentru generațiile actuale și viitoare.

Momentul este semnificativ. În martie 2026, Comisia Europeană a lansat prima sa strategie privind echitatea intergenerațională, menită să asigure că deciziile de astăzi nu compromit oportunitățile pentru generațiile viitoare.

Privind dincolo de creștere

Pe măsură ce Europa se confruntă cu schimbările climatice, schimbările demografice și presiuni sociale tot mai mari, întrebările despre cum să definim prosperitatea devin din ce în ce mai importante.

Echipa WISER contestă o presupunere de lungă durată în economie: aceea că PIB-ul pe cap de locuitor este măsura supremă a unei societăți de succes. În schimb, cercetătorii susțin că creșterea economică este doar una dintre mai multe condiții care contribuie la o viață bună.

“

Nu este vorba doar despre cât de multă creștere, ci și despre cum produci creșterea.

„Creșterea economică poate contribui la vieți lungi și fericite, dar nu este neapărat un rezultat garantat”, a explicat Burger. „Există tipuri de creștere economică care ar putea, de fapt, să nu promoveze o viață lungă și fericită.”

Creșterea, a subliniat el, poate veni cu costuri pentru calitatea mediului, relațiile sociale sau egalitate.

Cercetările au arătat că bunăstarea depinde de mult mai mult decât de venit. Sănătatea, conexiunile sociale, încrederea, securitatea, munca semnificativă și încrederea în instituții joacă toate un rol important în conturarea vieților oamenilor.

Cele mai recente date Eurostat arată că europenii își evaluează satisfacția vieții cu o medie de 7.3 din 10. Totuși, există diferențe semnificative între țări și grupuri sociale, evidențiind importanța înțelegerii a ceea ce determină bunăstarea dincolo de măsurile economice.

Aceste perspective sunt reflectate în cadrul WISER, care plasează factori precum sănătatea, educația, calitatea mediului, coeziunea socială și instituțiile puternice alături de prosperitatea economică ca fundații ale bunăstării pe termen lung.

Lecții din America Latină

Pentru a înțelege mai bine factorii care contribuie la bunăstare, cercetătorii s-au uitat dincolo de Europa. Unele dintre cele mai intrigante descoperiri vin din America Latină, unde oamenii raportează adesea fericire și satisfacție a vieții care depășesc ceea ce economiștii ar prezice pe baza veniturilor.

Profesorul Lina Martínez de la Universitatea Icesi din Columbia, care coordonează o parte din cercetarea din America Latină, descrie acest fenomen ca fiind „fenomenul latino-american”.

În timp ce țări precum Finlanda, Danemarca și Norvegia se clasează constant bine în clasamentele internaționale privind calitatea vieții, multe țări din America Latină raportează niveluri surprinzător de ridicate de fericire zilnică, în ciuda veniturilor medii mai mici și a serviciilor publice mai puțin fiabile.

Explicația, susține Martínez, se află în mare parte în puterea relațiilor sociale.

„În America Latină, fericirea este despre puterea relațiilor noastre cu familia, prietenii, vecinii și comunitatea”, a spus ea. „Suntem pe o scară înaltă datorită acestei puteri.”

Rețelele sociale puternice compensează adesea lipsurile din serviciile publice. Membrii familiei oferă frecvent îngrijire pentru copii, îngrijire pentru vârstnici, suport emoțional și asistență financiară, creând reziliență și un puternic sentiment de apartenență.

„Folosim rețelele noastre sociale pentru a oferi și a compensa serviciile pe care nu le avem în stat”, a spus Martínez.

Descoperirile ar putea oferi lecții pentru Europa, unde singurătatea și problemele de sănătate mintală au devenit preocupări tot mai mari, în ciuda unor niveluri relativ ridicate de bogăție și investiții publice.

Diferitele culturi înseamnă că modelul social din America Latină nu poate fi replicat pur și simplu, dar Martínez crede că există lecții practice care pot fi aplicate.

„Vorbește cu cineva zilnic, sună-ți mama, fii mai prezent cu prietenii tăi, programează o cafea cu cineva”, a spus ea. „Poți începe foarte mic.”

Transformarea bunăstării în politici

Interesul echipei WISER depășește înțelegerea bunăstării. De asemenea, dezvoltă instrumente practice pentru a ajuta guvernele să evalueze alegerile politice prin prisma calității vieții.

Cadrul ajută factorii de decizie să înțeleagă cum interacționează politicile economice, sociale și de mediu, permițând alegeri mai informate privind dezvoltarea pe termen lung.

Printre rezultatele sale se numără un tablou de bord care compară indicatorii economici tradiționali cu măsuri precum bunăstarea subiectivă și „ani fericiți de viață” – o metrică care combină speranța de viață cu satisfacția autoevaluată a vieții.

Cadrul a fost deja testat într-o regiune din sudul Rotterdamului care experimenta creștere economică, dar se confrunta cu dificultăți în a păstra tinerii. Folosind date regionale și interviuri cu lideri de afaceri și autorități locale, cercetătorii au examinat cum să atragă investiții, dar și ce tip de dezvoltare ar îmbunătăți cu adevărat calitatea vieții.

“

Folosim rețelele noastre sociale pentru a oferi și a compensa serviciile pe care nu le avem în stat.

În loc să urmărească pur și simplu industriile care ar putea stimula producția economică, cadrul a ajutat factorii de decizie să evalueze factori precum impactul asupra mediului, calitatea locurilor de muncă și dacă noile locuri de muncă s-ar potrivi abilităților tinerilor locali.

Exercițiul a relevat compromisuri importante. Facilitățile logistice și centrele de date ar putea stimula activitatea economică, dar investițiile în agricultură, inovația în apă și turismul durabil au fost considerate mai susceptibile să servească atât mediul, cât și comunitățile locale.

„Nu este vorba doar despre cât de multă creștere, ci și despre cum produci creșterea”, a spus Burger. „Dacă produci creștere într-un mod care nu este sustenabil, atunci aceasta ar putea veni cu costuri pentru calitatea generală a vieții.”

Un viitor mai bun

Accentul pe generațiile viitoare se aliniază strâns cu agenda intergenerațională emergentă a UE. Protecția mediului, de exemplu, este văzută nu doar ca o necesitate ecologică, ci și ca o investiție în bunăstarea viitoare.

„Sustenabilitatea ecologică nu este doar despre conservarea mediului, ci și despre menținerea bunăstării pentru generațiile viitoare”, a spus Burger.

Pe măsură ce Europa caută modalități de a rămâne competitivă în timp ce abordează schimbările climatice, presiunile demografice și inegalitatea socială, cercetarea WISER oferă un memento oportun că prosperitatea și bunăstarea nu trebuie să fie obiective concurente. Societățile mai fericite și mai sănătoase tind să fie mai productive, reziliente și inovatoare pe termen lung.

Aceasta se aliniază de asemenea cu dovezile internaționale. Raportul Mondial al Fericirii arată constant că țările cu cele mai bune clasamente din lume combină prosperitatea economică cu un sprijin social puternic, încredere în instituții și speranță de viață sănătoasă, sugerând că bunăstarea și competitivitatea se pot întări reciproc în loc să concureze.

Obiectivul final, susțin cercetătorii, nu este pur și simplu de a crea bogăție, ci de a crea condițiile pentru vieți mai bune astăzi, protejând în același timp oportunitățile pentru generațiile viitoare.

„Sperăm că munca noastră va motiva factorii de decizie politică, poate și afacerile, să gândească diferit despre calitatea vieții”, a spus Burger. „Concentrarea doar pe capacitatea economică a regiunilor nu este singura modalitate de a asigura o bună calitate a vieții pentru viitor.”

Cercetarea din acest articol a fost finanțată prin Programul Horizon al UE. Opiniile intervievaților nu reflectă neapărat cele ale Comisiei Europene. Dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm să îl împărtășești pe rețelele sociale.