Ieri a fost hramul Sfintei Mucenițe Chiriachi la Episcopia Hușilor, prilej de rugăciune, de liniște și de întâlnire a credincioșilor cu duhul sărbătorii. A fost însă și prilejul pentru primarul Ioan Ciupilan de a-și aminti că există un loc liber lângă microfon, de fiecare dată când sunt martori destui ca să merite urcatul pe scenă.
La finalul liturghiei, edilul a apărut cu un buchet de flori pentru Preasfințitul Ignatie, cu ocazia zilei de naștere a ierarhului. Gestul, în sine, ar fi fost frumos, dacă florile nu ar fi ajuns în mâna primarului prin grija unui argat plătit din bugetul local, adică din banii hușenilor, aceiași hușeni cărora li s-a refuzat dreptul la sănătate, spitalul fiind în faliment.
Ajuns pe scenă, Ciupilan nu s-a putut abține și a luat cuvântul. Lumea venise să asculte Evanghelia, nu monologul primarului, dar cine mai ține cont de asemenea detalii când ai un microfon deschis și o mulțime obligată de politețe să tacă? Numai că discursul a fost, ca de obicei, un dezastru de exprimare, un discurs al unui primar care urăște limba română.
Omul a ezitat, s-a bâlbâit, iar la un moment dat nici nu a mai știut cum se adresează corect ierarhului, numindu-l când Preasfințitul, când Înaltpreasfințitul Ignatie, ca și cum titulatura corectă a episcopului de Huși ar fi un detaliu de subsol și nu o chestiune elementară pentru cineva aflat la al câtelea mandat de primar. Un ministrant de 12 ani ar fi știut diferența. Ciupilan, nu.
După acest moment stânjenitor, primarul a ținut totuși să precizeze că vorbește în numele comunității pe care o reprezintă. Aici e nevoie de o mică observație, cu tot respectul pentru sărbătoare: comunitatea pe care pretinde că o reprezintă e aceeași comunitate care își îngroapă bolnavii pentru că spitalul orașului a fost lăsat, sub mandatele sale, să ajungă o ruină, cu datorii de milioane, cu medici plecați și cu Nelu Tătaru scos afară din motive care miros mai degrabă a răfuială politică decât a literă de lege.
Tot pe scenă, primarul a găsit și cuvinte de duh pentru Preasfințitul Ignatie, urându-i „să dea Domnul harul lui Dumnezeu să vă călăuzească în activitatea dumneavoastră”. Frumos spus, dacă venea din altă parte. Din partea unui om care nu a fost în stare, în ultimii ani, să găsească nici harul, nici priceperea de a ține în picioare un spital municipal, urarea sună cam ca sfatul chelului despre pieptănat.
Partea cea mai previzibilă a zilei a venit după coborârea de pe scenă. Confruntat de redactorii stiriest.ro, primarul a refuzat orice discuție, motivând că redacția „scrie ce vrea” și că „nu este interesată de realitate”.
Aici trebuie spus, cu tot calmul de care suntem în stare: supraviețuim onorabil și fără atenția domnului primar, care oricum nu ne-a lipsit niciodată. Cât despre realitate, ar fi util ca cineva să-i explice edilului că realitatea nu e o versiune pe care o alege la liber, ci exact ceea ce se întâmplă zilnic în spitalul pe care l-a administrat cincisprezece ani: paturi fără cadre medicale, bolnavi trimiși la Vaslui, datorii care se adună și un oraș care cere, tot mai vocal, o singură rezolvare — plecarea lui.
Așa că, de sărbătoarea Sfintei Chiriachi, Ioan Ciupilan a reușit performanța de a strica un moment de liniște duhovnicească cu o demonstrație în direct despre cum arată incompetența îmbrăcată de sărbătoare: un buchet plătit de alții, o titulatură greșită, un discurs în numele unei comunități pe care a lăsat-o de izbeliște, și, la final, o ieșire nervoasă către presa care îndrăznește să scrie exact ce vede.
Sursa si Foto: stiriest.ro
Acest articol a fost scris de inteligență artificială Chat GPT, unele date pot fi incorecte. Pentru stirea originala, verificati sursa: Link catre sursa
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!



































