Partidul SOS ROMANIA a transmis in ultimul comunicat de presa, ca va comemora ziua nasterii lui Eminescu, Ziua Culturii Nationale din 15 ianuarie 2023. Membrii partidului vor fi prezenti la Botosani si la Ipotesti: “Vom fi acolo pentru a mărturisi despre El. Este o onoare și o datorie. O datorie de onoare. TRĂIASCĂ NAȚIA!” Programul poate fi vizualizat la finalul articolului.
Redam mai jos comunicatul integral, scris de Miron Manega, redactor sef “Certitudinea”.
Prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 s-a declarat data de 15 ianuarie ca Zi a Culturii Naţionale. Toată lumea știe că data de 15 ianuarie este ziua în care s-a născut Mihai Eminescu și că sensul acestei date era tocmai identificarea acestei date cu Ziua Culturii Naționale. Și totuși, în niciunul dintre cele trei articole (foarte scurte, de altfel) ale Legii 238/7 decembrie 2010, nu există măcar o singură trimitere, cât de vagă, la această zi simbolică, sacră, a destinului nostru istoric. Întrebarea este: DE CE? Și de aici alte și alte întrebări: Pe cine deranja Eminescu la vremea aceea (2010)? Pe cine a deranjat Eminescu în toată viața și în toată posteritatea lui? Pe cine deranjează Eminescu astăzi? De unde – sau de la cine – vine acest embargo ocult asupra numelui și personalității sale? Și noi de ce tăcem? ȘI PÂNĂ CÂND?
Eminescu nu a fost doar poet şi gânditor, ci şi un mare jurnalist român (cel mai mare) şi, în această calitate, primul analist economic şi politic din istoria României. „Diagnosticele”, avertismentele, analizele şi soluţiile sale, bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor româneşti, a istoriei şi a contextului european, sunt valabile şi astăzi. Citindu-i textele publicistice, ai senzaţia halucinantă că sunt scrise aici şi acum.
A fost, de asemenea, primul sociolog, în sensul deplin al cuvântului, şi autorul unei teorii despre stat: „statul organic”. Imaginea reală a lui Eminescu trebuie restituită conştiinţei publice, cu tot ce presupune adâncimea gândirii sale, atât de ocultate, deformate sau demonizate prin stereotipuri şi clişee ideologice, în funcţie de interesele politice ale momentului.
„Omul deplin al culturii române”- aşa cum l-a definit Constantin Noica – a avut, de fapt, împotriva incriminărilor curente de naționalism excesiv, xenofobie și antisemitism, cea mai cosmopolită viziune politică asupra istoriei popoarelor, dar şi cea mai profundă iubire de ţara şi de poporul său, pe care l-a slujit necondiţionat, dar în cunoştinţă de cauză.
Cea mai tulburătoare expresie a anvergurii personalității lui Eminescu a avut-o – culmea – cel mai strălucit denigrator al neamului său, Emil Cioran. În fața lui Eminescu, Emil Cioran n-a putut decât să se încline și să se închine. Iată, ce scria el în 1936, în „Schimbarea la față a României”: „Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul e aproximativ. Nici unul nu ne-am lăudat cu el. Căci nu l-am declarat, cu toţii, o excepţie inexplicabilă printre noi? Ce a căutat pe aici acel pe care şi Budha ar putea fi gelos? Fără Eminescu, am fi ştiut că nu putem fi decât esenţial mediocri, că nu este ieşire din noi înşine, şi neam fi adaptat perfect condiţiei noastre minore. Suntem prea obligaţi faţă de geniul lui şi faţă de turburarea ce ne-a vărsat-o în suflet”.
Pentru toate acestea și pentru multe altele încă, vom fi la Botoșani și la Ipotești în data de 15 ianuarie. Vom fi acolo pentru a mărturisi despre El. Este o onoare și o datorie. O datorie de onoare. TRĂIASCĂ NAȚIA!
Miron Manega – Redactor șef „Certitudinea”
12.01.2023
MIHAI EMINESCU – ULTIMA REDUTĂ ÎN CALEA DISTRUGERII NEAMULUI ROMÂNESC
Din inițiativa senatorului Diana Iovanovici Șoșoacă, ziua de 15 ianuarie va fi marcată la Botoșani și Ipotești cu o manifestare care să amintească românilor că-i timpul să ne întoarcem la Mihai Eminescu.
Calea de a ieși la lumină, eliberându-ne de sub satanica dictatură instaurată la conducerea statului român, ne este arătată limpede de geniala opera eminesciană.
„Mi-l furară, Doamne, adineauri”, se plângea o altă conștiință națională, Grigore Vieru, dar, atâta cât mai suntem vii, cât în venele noastre mai curge sânge de român, cât timp inima ne mai bate în ritm românesc, avem dreptul și obligația să urmăm calea luminată de Mihai Eminescu. Acesta este, în esență, rostul manifestării noastre.
Ea va începe, în jurul orei 08.00, la Biserica Uspenia din Botoșani cu o depunere de coroană de flori la monumentul dedicat „românului absolut”, cum l-a numit Petre Țuțea pe Mihai Eminescu și unde a și fost el botezat, precum și participarea la sfânta liturghie.
Manifestarea va continua la Ipotești (ora 11.00), cu depunerea unei coroane de flori, vizitarea casei părintești a marelui poet și a complexului muzeal și un spectacol susținut de elevii Școlii gimnaziale din com. Havârna și voluntarii din Asociația Social-Creștină „Sfântul Ioan Iacob de la Crăiniceni”.
La ora 12.30, la pensiunea Boema din Botoșani (Cătămărăști-Deal), evenimentul continuă cu o conferință pentru evocarea dimensiunii naționale a întregii opere eminesciene. Oricine este bine venit la această manifestare de suflet, credință, conștiință și spirit românesc. Doamne ajută!
Invitați:
●❱Prof. Dr. Gică Manole
●❱Miron Manega, jurnalist, redactor-șef Certitudinea
●❱Prof. Mihai Vinereanu
●❱Maestrul Florin Zamfirescu
●❱ Dr. Gheorghe Funar
●❱ Prof. Dr. Alexandru Amititeloaie
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin@stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
