Umberto Lancia, un nume de referință în istoria boxului românesc, a fost un personaj emblematic al anilor 20-40. Născut în 1904 în București, într-o familie numeroasă, el și-a început cariera sportivă practicând lupte greco-romane, pentru ca mai târziu să se consacre complet boxului.
Autodidact în adevăratul sens al cuvântului, Lancia a învățat arta boxului din cărți și a reușit să se impună atât la nivel amator, cât și la profesioniști. A devenit campion național în 1928, iar în anii următori a avut o contribuție semnificativă în antrenarea și managerierea unor mari nume din boxul românesc interbelic.
În afara activității sale sportive, Lancia a avut și contacte în lumea teatrului, jucând chiar și roluri de boxer în piese de teatru. De asemenea, a fost managerul sălii CFR din București, un loc modern și apreciat în acea perioadă.
Printre elevii săi se numără nume precum Lucian Popescu, campion european în 1930, sau Constantin Cionoiu, Ion Lungu și Nicolae Carata, reprezentanți ai României la campionatul european din 1930. De asemenea, el a pregătit și pugiliști care au participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936.
Îți mai recomandăm
Cu toate aceste realizări remarcabile, detalii despre anul și locul decesului lui Umberto Lancia rămân necunoscute. Ultima referință despre el apare în presa sportivă din 1946, când se menționează că a devenit industriaș și și-a deschis un service auto în București.
Sursa: Club Sportiv Rapid București.
120 de ani de la nașterea lui Umberto Lancia, primul mare nume al boxului alb-vișiniu Umberto Lancia, starul boxului românesc din anii 20-40 s-a născut în 1904, în București, într-o casă de pe Banu Manta, într-o familie cu 7 copii. Părinții săi se numeau Maria si Alexandru. Umberto a făcut Școala Italiană Regina Margherita din Bucuresti, ridicată în 1901 de Luigi Cazzavillan, iar în timpul studiilor s-a apucat de lupte greco-romane, disciplină la modă în acea perioadă…, care de abia pătrunsese la noi. Ceva mai târziu a abandonat luptele și a trecut la box, sport în care s-a consacrat atât ca pugilist, cât și ca antrenor și manager. A fost un autodidact, în sensul în care a început să învețe boxul din cărți. A boxat atât la amatori, cât și la profesioniști. În 1928 a devenit campion național la profesioniști, categoria mijlocie, iar în perioada de început l-a avut consilier si manager pe Radu Ottulescu, redactor de box la Gazeta Sporturilor. În septembrie 1928, ziarul Rampa nota că Lancia va interpreta rolul unui boxer în piesa „Broadway” pusă în scenă la Teatrul Mic. În 1932 a susținut un meci demonstrativ de box pe scena Teatrului Cărăbuș iar adversar i-a fost nimeni altul decât celebrul Constantin Tănase. Lancia a fost managerul sălii CFR din strada Atelierului, care în anii 20-30 era cea mai modernă si, în consecință, cea mai căutată. A antrenat de-a lungul vremii nume sonore din peisajul boxului românesc interbelic. L-a pregătit pe marele boxer interbelic Lucian Popescu. Cu Lancia la colț, în 1930, Popescu a devenit campion european la profesioniști. De asemenea, Lancia a fost cel care i-a pregătit pe boxerii ceferiști Constantin Cionoiu, Ion Lungu si Nicolae Carata care au reprezentat, în premieră, România la campionatul european din 1930. Prin mâna lui Lancia au trecut si pugiliștii rapidiști Dumitru Panaitescu Zigoto, si Constantin David care au participat la JO de la Berlin 1936. Despre anul și locul decesului lui Lancia nu se cunosc detalii. Ultima referință despre Umberto Lancia apare în Gazeta Sporturilor din 18 august 1946. Ziaristul si scriitorul Costin Păun „Pykomar” scria că „Lancia a devenit industriaș” și și-a deschis pe șoseaua Bonaparte, actualul bulevard Iancu de Hunedoara, un service denumit Auto-Lancia. NB. În poza de grup, alăturide boxerii CFR din 1932, pe randul de sus, la costum, este Umberto Lancia.
Acest articol a fost scris de inteligență artificială Chat GPT, unele date pot fi incorecte. Pentru stirea originala, verificati sursa.
Sursa si foto: Club Sportiv Rapid București
În plus, ar putea să-ți placă
